Data actualizării:
Data publicării:

Pandemie Coronavirus. Adrian Câciu: CÂT va dura CRIZA ECONOMICĂ. De unde vine SALVAREA României

Autor: Florin Răvdan | Categorie: Economie
WhatsApp

Economistul Adrian Câciu a explicat, în exclusivitate pentru DC NEWS, cum ar trebui privită criza generată de pandemia de coronavirus dar şi care sunt oportunităţile pe care România ar trebui să le exploateze acum. 

"Măsurile care s-au luat constituie o primă etapă. Urmează măsuri care se vor lua în colaborare cu sistemul bancar, pentru accesarea sau flexibilizarea zonei de creditare. Criza nu este una care să dureze foarte mult, dar este de amploare. Aşa cum a apărut ca un chibrit aprins dintr-odată, nu are semnale că va dura mai mult de 3-6 luni. Sfatul pentru antreprenori este să facă fiecare analiză de context, să vadă fiecare care este perspectiva pe termen scurt, mediu şi lung, investiţiile să fie în continuare derulate, şi dacă poate statul să sprijine, inclusiv cu un aport de la sistemul bancar această ramură. Trebuie un acord tripartit între stat, bănci şi antreprenori. Sunt o serie de industrii, ca de exemplu serviciile, care suferă în mod direct, şi aici trebuie găsite formule de compensare sau sprijin pentru a trece peste perioadă. Paradoxal, exact aceste industrii de serviciu vor fi cel mai uşor de recuperat ulterior. Situaţii mai grele vor fi în producţiile industriale sau în ce priveşte economia structurală, pentru că odată închise companiile, vor fi mai greu de repornit. Trebuie un plan de măsuri pentru IMM-uri şi servicii, şi apoi stabilit un plan de măsuri împreună cu sistemul bancar.", a explicat Adrian Câciu, exclusiv pentru DC NEWS. 

"Oferta şi cererea au nevoie de stimulare"

"Va exista, la un moment dat, un dezechilibru între cerere şi ofertă. În momentul în care noi ajutăm producţia să existe, trebuie să ne asigurăm că există şi cerere. Astfel, pe zona auto, spre exemplu, ar trebui să sprijinim industria de producţie auto, iar pe baza de cerere să regândim programele de stimulare, cum e Rabla, poate chiar prin suplimentarea fondurilor. Vorbim inclusiv de administraţie, pentru că parcul lor auto poate fi introdus în Rabla, pentru a se cumpăra autoturisme care se produc în România. Cererea din Europa va fi diminuată, probabil, aşa că putem compensa cu solicitarea internă. 

La fel şi la celelalte industrii. Nu trebuie neapărat să acţionăm emoţional, ci raţional. Să nu uităm că orice criză poate reprezenta o oportunitate. Nu trebuie să privim totul ca pe o dramă, inclusiv partea cu şomajul tehnic. Să ştiţi că asta este o parte foarte bună, trebuie doar să nu existe birocraţie foarte mare. Birocraţia de decontare a sumelor trebuie să fie mică, ca banii să ajungă rapid la salariaţi. ", a mai transmis specialistul. 

Oportunităţile aduse de criză

"Trebuie să vedem, însă, ce aduce criza. Lanţurile de aprovizionare externă vor fi întrerupte sau se vor reforma. Europa  nu va mai arăta la fel, deci ei se vor duce spre ce înseamnă producţie internă. Poate ar trebui să facem şi noi la fel şi dau un exemplu. Avem rezerve de gaz! Ştiu că poate părea că ţara arde şi baba se piaptănă. Este momentul să ne gândim la dezvoltarea industriei petrochimice, pentru că noi nu avem o astfel de industrie. Şi când vorbim de deficitul comercial, noi nu ne uităm la structura lui. 45 la sută din deficit este format din produse chimice şi complexe. De ce? E vorba de materia primă folosită în industria asta. Trebuie să avem măsuri structurale, care să poate reprezenta un stimul de dezvoltare ulterioară. Pentru că este un moment de oportunitate care poate fi unic în istorie. De ce spun asta? Relaxarea condiţiilor de deficit de către CE este un moment pe care nu îl vom mai trăi aşa curând, aşa că trebuie să profităm de această derogare. 

Astfel de măsuri pot fi sprijinite şi de capitalul intern, iar BNR sigur va fi de acord, pentru că ele vor avea efectul de a reduce deficitele structurale. Pentru că vom avea producţie internă şi nu vom mai importa aşa mult. Tot interesul, dacă îl privim raţional, este ca în afară de măsurile tampon să fie luate şi măsuri structurale. 

Anul trecut a existat un randament global pe economie de 15 miliarde de euro. Acum, când toată lumea plânge, ne întrebăm unde este acel randament. Chiar nu mai există niciun ban din aceia? Nu vreau să se creadă că sunt împotriva unor măsuri tampon, dar trebuie să se ia nişte măsuri raţionale şi tratată cu pragmatism situaţia. Nu neapărat sectorial!", a conchis Adrian Câciu. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel