Potrivit Financial Times, vor fi zeci de mii de persoane concediate în întregul sector bancar din SUA. 

"Este o resetare, pentru că băncile au angajat mai mulţi oameni decât au nevoie în ultimii ani", transmite Lee Thacker, proprietarul unei firme de recrutare în domeniul financiar. 

Printre băncile care vor trece la disponibilizări masive se numără Credit Suisse, Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Bank of New York, unde deja au fost disponibilizate peste 15.000 de persoane. 

"Investitorii au nevoie să vadă că se lucrează cu costuri eficiente şi că se încearcă păstrarea unui profit rezonabil. Cel mai probabil, europenii vor urma tendinţa băncilor din SUA", transmit analiştii. 

Iancu Guda: Pentru bancă, creditele sunt "cifra de afaceri". Când volumul scade, nu se mai justifică acelaşi număr de angajaţi

Întrebat cum ar putea să fie afectaţi românii de aceste semnale din SUA, economistul Iancu Guda spune că "la firul ierbii, oamenii simt puterea scăderii de cumpărare şi inflaţia în creştere. În ceea ce priveşte sectorul bancar, nu sunt motive de îngrijorare că ar urma să se prăbuşească. În 2008, problema a venit din supraevaluarea activelor, în special imobiliare. Sectorul bancar a finanţat aceste active la preţuri foarte mari, oamenii nu le-au mai plătit, şi băncile le-au vândut la preţuri mai mici, şi au înregistrat pierderi enorme.

Acum, problema dinspre zona financiară nu este atât de gravă. În România, sectorul bancar e foarte bine capitalizat, deci are fonduri proprii ca să absoarbă şocul scăderii creditării. Dar şi băncile sunt o afacere, care trebuie să aibă grijă la marjă, iar când veniturile scad şi costurile cresc, trebuie să se restructureze. Aceasta se întâmplă cu multe grupuri financiare la nivel global. 

Evident că atunci când dobânzile cresc, lumea ia mai puţine credite. Iar pentru bancă, asta este "cifra de afaceri". Ori, când volumul activităţii scade, nu se mai justifică să ai acelaşi număr de angajaţi, mai ales în front-office. Această ajustare, restructurare, vine în acest context. 

Pe de altă parte, băncile au şi costuri în creştere. Faptul că dobânzile la credite sunt sus e un lucru bun pentru bănci. Chiar dacă dau mai puţine credite, încasează mai mulţi bani şi au venituri pozitive. Dar şi depozitele au dobânzi în creştere, iar ritmul de creştere al dobânzilor la depozite a fost mai intens decât al dobânzilor la credite. Indicii de dobândă la credite sunt la sub jumătate faţă de inflaţie, iar dobânda medie la depozite depăşeşte ROBOR-ul. Este clar că băncile au trebuit să supraplătească depozitele. Asta înseamnă un cost pentru bănci. Cuplată cu scăderea volumului creditelor, evident că sistemul financiar este într-un episod de restructurare". 

"Lucrurile nu sunt aşa grave ca în 2008. Asta e important să înţeleagă oamenii"

"Să nu uităm nici trendul ultimului deceniu, anume digitalizarea, care a dus la scăderea nevoii de oameni. Multe servicii, vedem, le contractăm de pe telefon. În 2008 nu puteam face asta. Am văzut bănci unde poţi rambursa un credit din telefon, poţi să iei credite, să deschizi conturi, fără să mai fie nevoie să te deplasezi. Verificarea identităţii clientului se poate face 100% online, lucru care a dus la scăderea nevoii de personal.

Dar este foarte important ca oamenii să înţeleagă că nu trebuie să treacă la panică, la pesimism. Sunt aceste fenomene, cu episoade temporare de ajustare a personalului, care sunt inerente pentru orice afacere care încearcă să rămână profitabilă. Eu cred că în România este foarte bine capitalizat acest sector. Lucrurile nu sunt aşa grave cum erau în 2008", a concluzionat economistul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News