România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat, miercuri, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României.

"Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor 'Stabilitate financiară. Lucrări selectate' şi 'Financial stability. Selected works', publicate în Colecţia "Biblioteca Băncii Naţionale a României - Aniversar 140 de ani'.

El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%.

Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că "ne fură banii" sunt "încremenite într-un proiect de acum 40 de ani" şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale.

"Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională", a afirmat Eugen Rădulescu, conform Agerpres.

Câştigurile românilor la Pilonul II, duble faţă de inflaţie în ultimii 15 ani 

Câştigul financiar obţinut de români din Pilonul II de pensii private obligatorii este mai mult decât dublu faţă de actualizarea contribuţiilor brute doar cu rata inflaţiei, pe întreaga perioadă de aproape 15 ani de funcţionare a acestui sistem, potrivit calculelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Conform sursei citate, randamentul Pilonului II a depăşit atât depozitele bancare în lei, cât şi acumularea de euro, făcând din pensiile private cea mai eficientă formă de economisire pe termen lung dintre toate cele accesibile populaţiei, în pofida numeroaselor crize economice şi fluctuaţiilor de pe pieţele financiare din ultimii 15 ani.

Calculele APPR au avut în vedere "situaţia unui român cu salariul mediu pe economie care a contribuit lună de lună la Pilonul II din mai 2008 până în prezent". Totodată, acestea au fost făcute pe baza datelor publice ale ASF, INS, BNR.

"Datele compară acumularea în Pilonul II cu valorificarea aceloraşi sume în alte moduri: dacă ar fi fost depuse în depozite bancare în lei, dacă ar fi fost actualizate doar cu rata inflaţiei, respectiv dacă ar fi fost folosite pentru a acumula euro. În cei 15 ani, suma contribuţiilor brute virate în Pilonul II ajunge la 22.406 lei, în timp ce suma acumulată (media tuturor fondurilor) se ridică la 28.305 lei. Diferenţa o reprezintă un câştig mediu de 5.900 lei, net de toate comisioanele, mai mult decât dublu faţă de actualizarea contribuţiilor brute doar cu inflaţia şi net superior acumulării prin depozite bancare sau cumpărarea monedei euro", arată analiza.

Pilonul II de pensii private obligatorii a generat un randament mediu anual de 7,16% pe întreaga sa durată de funcţionare (20 mai 2008 - 31 decembrie 2022), comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,19% pe aceeaşi perioadă, adică o performanţă real-pozitivă robustă de trei puncte procentuale, pentru fiecare dintre cei aproape 15 ani de activitate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News