Organizatorul protestului din 10 august 2019, din Piața Victoriei, Grupul pentru Diaspora, a lansat o listă cu 75 de revendicări, dintre care cel puțin patru reprezintă presiuni la adresa Justiției. Una dintre revendicări o vizează pe Laura Codruța Kovesi.

Dacă protestele din 10 august 2018  nu au fost asumate oficial, după retragerea asociației Forumul Românilor de Pretutindeni, în 2019 Grupul pentru Diaspora, condus de Tommy Tomescu Joul, și-a asumat organizarea mitingului și are o listă clară de revendicări.

În urmă cu un an, protestarii cereau blocarea ordonanțelor de aministie și grațiere, demisia guvernului PSD și independența Justiției. Acum, majoritatea solicitărilor vizează probleme concrete cu care se confruntă românii din străinătate (birocrație la ambasade, repatrierea, subvenționarea corectă a unor activități cultuale și comunitare, lupta cu discriminarea etc).

Sunt și revendicări politice: limitarea numărului de parlamentari, legea lustrației, într-o formă actualizată. Probabil pentru copiii foștilor demnitari din PCR sau din aparatului de represiune al statului ceaușist, căci nomenclaturiștii și securiștii sunt fie morți, fie pensionari foarte în vârstă. Sau pentru a-i mobiliza la mitingul de azi și pe protestatarii de acum 30 de ani, din Piața Universității.

Solicitări pentru magistrați, în fața Guvernului

Patru puncte din lista de revendicări reprezintă, însă, solicitări pentru sistemul de Justiției, care vin în coliziune cu miturile fondatoare ale protestelor din Piața Victoriei (independența magistraților, fără presiuni pe Justiție).

Solicitarea de finalizare a anchetelor și judecare a violențelor din  timpul revoluției  o vizează și pe Laura Codruța Kovesi. În 2009, Traian Băsescu (inventatorul formulei cu 300 de parlamentari), o acuza pe Kovesi de tergiversarea dosarelor Revoluției. Două mandate de procuror general nu i-au fost de ajuns dnei Kovesi să finalizeze ancheta din 1989, plecând la DNA și acum la Parchetul European fără acest dosar finalizat. 

Cum ar putea guvernul, față de care se protestează, să urgenteze finalizarea anchetelor și judecarea violențelor, iar în același timp să respecte independența magistraților, procurori și judecători, din aceste cazuri?

La fel, demararea anchetei privind actele false și infracțiunile membrilor Consiliului Românilor de Pretutindeni este o revendicare ce vizează în primul rând parchetele și pune presiune pe magistrați. În cazul în care există plângeri penale/denunțuri, este răspunderea procurorilor pentru că nu au început verificări. Dacă nu există, organizațiile nemulțumite de CRP trebuiau să facă sesizări penale, nu presiuni asupra procurorilor. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News