Data publicării:

Iranul și SUA au purtat discuții "constructive" în Oman și convin să le reia săptămâna viitoare

Autor: Tiberiu Vasile | Categorie: Stiri
WhatsApp
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik

Statele Unite și Iranul au reluat, prin intermediul Omanului, un dialog discret dar promițător, într-un context tensionat în care o eventuală înțelegere pe tema nucleară ar putea schimba echilibrul de putere în Orientul Mijlociu — sau, în absența ei, ar putea aduce conflictul mai aproape ca oricând.

Iranul și Statele Unite au avut sâmbătă un prim contact indirect în Oman, în cadrul unei serii de discuții ce au fost descrise de ambele tabere drept „pozitive” și „constructive”. Întâlnirea reprezintă un posibil pas înainte către reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian, într-un moment în care Donald Trump evocă din nou varianta unei intervenții militare, în absența unui acord.

„Cred că suntem foarte aproape de o bază comună pentru negocieri, iar dacă o putem finaliza săptămâna viitoare, va fi un mare pas înainte și vom putea începe discuții reale pe această bază,” a transmis Abbas Araqchi, ministrul iranian de externe, în cadrul unui interviu pentru televiziunea națională.

Discuțiile recente marchează prima interacțiune cu o administrație Trump – fie și una indirectă – de la începutul primului său mandat (2017–2021), fiind desfășurate într-un cadru calm și productiv, conform oficialilor iranieni.

"Ambele părți au fost de acord să continue discuțiile"

„Ambele părți au fost de acord să continue discuțiile... cel mai probabil sâmbăta viitoare... Iranul și partea americană doresc un acord într-un termen scurt. Nu dorim discuții doar de dragul discuțiilor,” a mai spus Araqchi.

De cealaltă parte, Casa Albă a transmis un mesaj asemănător, salutând întâlnirea ca fiind „foarte pozitivă și constructivă”. Printre cei implicați în proces s-au aflat emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steven Witkoff, ambasadoarea SUA în Oman, Ana Escrogima, și omologul lor iranian, Abbas Araqchi.

„Aceste chestiuni sunt extrem de complexe, iar comunicarea directă a emisarului special Witkoff a reprezentat un pas înainte spre obținerea unui rezultat reciproc benefic,” a transmis administrația Trump într-un comunicat oficial. Următoarea rundă de negocieri este planificată tot pentru o zi de sâmbătă.

Anunțul privind acest dialog a venit luni din partea lui Donald Trump, care a surprins opinia publică spunând că SUA și Iranul urmează să poarte discuții în Oman – o țară cu o lungă tradiție în medierea conflictelor dintre Iran și Occident.

Conform Teheranului, contactele de sâmbătă s-au desfășurat fără întâlniri directe, la solicitarea Iranului. Fiecare delegație a fost plasată în camere separate, iar schimbul de mesaje a avut loc prin intermediul ministrului de externe al Omanului, a precizat Esmail Baghaei, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene.

La finalul celor două ore și jumătate de negocieri indirecte, a avut loc un scurt moment de interacțiune față în față între Araqchi și delegația americană condusă de Witkoff, în prezența oficialului omanez.

„După încheierea discuțiilor, șefii delegațiilor iraniană și americană au vorbit timp de câteva minute în prezența ministrului de externe din Oman, la plecare. Această întâlnire a fost în spiritul etichetei noastre politice,” a explicat Araqchi.

O sursă apropiată procesului de negociere, citată de Reuters, a sugerat că dialogul vizează în principal reducerea tensiunilor regionale, realizarea unor schimburi de prizonieri și posibilitatea unor acorduri punctuale de relaxare a sancțiunilor impuse Iranului, în schimbul unor angajamente privind limitarea programului său nuclear. Totuși, această versiune a fost respinsă de Baghaei, care nu a detaliat ce aspecte ar fi fost incorecte.

Omanul și-a păstrat rolul de mediator, la fel cum a făcut-o și în trecut, în chestiuni delicate între Teheran și capitalele occidentale. De-a lungul anilor, sultanatul a contribuit inclusiv la eliberarea unor cetățeni străini reținuți în Iran.

În timp ce Iranul se arată prudent, Trump continuă să adopte o poziție fermă, avertizând asupra unui răspuns militar în cazul în care Teheranul nu încetează accelerarea îmbogățirii uraniului – un proces care, în ochii Occidentului și ai Israelului, ar putea conduce la obținerea unei arme nucleare.

Situația este complicată și de contextul regional tensionat. Iranul și aliații săi din Orientul Mijlociu au fost puternic afectați de ofensiva militară israeliană, declanșată ca reacție la atacurile lansate de Hamas în Gaza, în octombrie 2023. 

Chiar dacă există semnale pozitive, diferențele dintre cele două tabere rămân considerabile. Disputa legată de programul nuclear iranian persistă de peste 20 de ani. Deși Teheranul neagă intenția de a dezvolta armament nuclear, SUA, țările europene și Israelul suspectează contrariul.

„Este un început. Așadar, este normal ca în această etapă cele două părți să-și prezinte reciproc pozițiile fundamentale prin intermediul Omanului,” a declarat Baghaei.

În cazul în care discuțiile nu avansează, riscul unei escaladări militare regionale devine real, într-o zonă crucială pentru aprovizionarea globală cu petrol. Iranul a transmis deja un avertisment vecinilor care găzduiesc baze americane, sugerând că orice sprijin pentru un atac împotriva sa ar atrage „consecințe grave”.

Mize uriașe

„Există o șansă pentru o înțelegere inițială privind negocieri ulterioare, dacă cealaltă parte (SUA) abordează discuțiile cu o poziție echitabilă,” a declarat Araqchi la televiziunea iraniană.

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, i-a oferit lui Araqchi „autoritate deplină” pentru acest demers diplomatic, potrivit unei surse din Iran citate de Reuters. Totuși, autoritățile iraniene exclud posibilitatea ca arsenalul defensiv – inclusiv programul de rachete balistice – să fie subiect de negociere.

În același timp, puterile occidentale acuză Iranul că a depășit de mult granițele unui program nuclear civil, prin acumularea de uraniu îmbogățit la niveluri tot mai ridicate, apropiate de pragul necesar pentru arme nucleare.

Trump a reactivat în februarie campania sa de „presiune maximă” asupra Teheranului, reluând o strategie dură după ce, în 2018, a decis retragerea SUA din acordul nuclear semnat în 2015 și a reinstaurat sancțiuni severe împotriva Iranului.

De atunci, Iranul a continuat îmbogățirea uraniului, ajungând la un nivel de puritate de 60% – o etapă tehnică importantă în direcția producerii unei bombe nucleare, potrivit Reuters

CITEȘTE ȘI: Netanyahu, prins pe picior greșit la Washington. Din aliat favorit, în invitat incomod. Cum i-a șters Trump zâmbetul de pe față premierului israelian

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel