Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Gabriela Scutea, a declarat că activitatea procurorilor anume desemnați din Parchetul General să investigheze cauzele penale în care sunt implicați magistrați este afectată de numărul redus al acestora.

“La Parchetul General am avut în iunie anul trecut 5 procurori desemnați și am terminat în decembrie 2022 cu doi, plus unul; ei trebuie să soluționeze vreo 1.700 de dosare” – a declarat Gabriela Scutea, într-un interviu pentru Justnews., în care s-a referit și la dosarul Kovesi, deschis în anul 2018 de Adina Florea și în care instanța supremă a dat procurorilor 4 termene pentru a emite o soluție. 

Procurorul general a vorbit și despre stadiul în care se află cele 3 mari dosare ale Parchetului General – dosarele Revoluției, Mineriadei și 10 august. Gabriela Scutea a mai spus că nu intenționează să iasă la pensie, la 21 februarie, când îi expiră mandatul în fruntea Ministerului Public. 

Să vorbim de SIIJ, care în vechea formulă nu prea a avut rezultate. Acum, în noua formulă, cum stau lucrurile? 

“Am făcut recent o actualizare pe care am trimis-o pentru Raportul privind statul de drept. Noi suntem la nivelul următor: în total, la data de 31.12.2022, deci cauze preluate de la SIIJ, plus cauze noi în domeniul competenței stabilite prin noua lege, am avut 8.602 dosare. Din acestea, în anul 2022 am soluționat 2.472, asta reprezintă aproape o treime.  Din punctul meu de vedere, este foarte bine. Ele nu sunt cauze care au fost finalizate cu rechizitoriu sau cu alte soluții care evocă fondul, ci sunt clasări. De ce spun că este important? Pentru că noi avem nevoie să ne eliberăm rolul. Aceste 8.600 de cauze au fost repartizate numai între 16 parchete. Și vă voi da niște numere:  au fost 3.000 la Parchetul General, 1.277 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și apoi cele mai numeroase la Craiova, cu 690, iar cele mai puține la Târgu Mureș, cu 91-a de cauze.“, a spus Gabriela Scutea.

Cine se ocupă de aceste dosare?

“Aici este problema: la Parchetul General în iunie 2022 am avut 5 procurori desemnați și am terminat în decembrie 2022 cu 2 procurori plus unul ( pentru acesta am primit hotărârea CSM în ianuarie).“, a declarat Scutea.

Deci cei doi procurori ar trebui să lucreze 3.000 de dosare să înțeleg?

“Nu 3.000, ci câte ne-au mai rămas: 3.000 minus 1307 egal vreo 1.700.“, a replicat Scutea.

Acest lucru este în regulă?

“Nu este în regulă, pentru că legea prevede 14 procurori. În dezacord cu poziția exprimată de noi, se prevede că la desemnarea pentru investigarea acestor cauze este necesară o anumită procedură: prin exprimarea opțiunii, un vot pozitiv în plenul CSM și apoi ordinul de desemnare din partea Procurorului general. Iar noi am transmis 10 propuneri în primăvara anului trecut, din care ne-au fost acceptate atunci 6, iar apoi au fost numiți 5 procurori. Prin pensionări, am rămas la varianta doi plus unu.

Prin urmare, este evident că avem un dezechilibru în raport cu volumul cauzelor pe care le au ceilalți procurori din cadrul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, această secție fiind organizată pe principiul competenței personale. La Parchetul General nu avem o competență materială, adică o anumită infracțiune se cercetează numai aici, cum ar fi genocidul la parchetele de pe lângă Curțile de Apel.

Noi aici avem numai competență personală: miniștri, parlamentari, europarlamentari, judecători și procurori doar de nivelul curților de apel, parchetelor de pe lângă curțile de apel, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională.

Și de aceea avem foarte multe cauze, iar toată presiunea publică este vis-a-vis de aceste cauze cu magistrați. Sunt foarte multe cauze pe care trebuie cel puțin să le vezi, apoi să le clasifici, ca să-ți dai seama ce măsuri trebuie luate în continuare. Noi considerăm că, din punct de vedere al organizării interne, eliberarea rolului de aceste plângeri, vexatorii cum sunt ele clasificate de Comisia de la Veneția, reprezintă un pas foarte important pentru a putea să ne concentrăm pe cauzele cu potențial, unde considerăm că s-ar putea ajunge la trimitere în judecată.

Eu le-am recomandat procurorilor să adopte un stil de lucru să spunem partajat, adică la 10 zile lucrătoare, 6 sau 7 zile, să lucreze pe cauze care îi eliberează rolul, iar restul de 3 zile să își dedice timpul cauzelor care au alt specific, pentru că există cauze cu sesizări pe fapte de corupție, cu sesizări pe infracțiuni de fals și câteva cauze pe accidente rutiere.

Trebuie să mai spun încă ceva. În decembrie s-a realizat o sporire a numărului de procurori desemnați și pentru alte parchete, nu numai pentru Parchetul General, ceea ce ne ajută, pentru că la Alba Iulia, Timișoara și Mureș, de exemplu, aveam câte un singur procuror.  În prezent, singura circumscripție unde avem un singur procuror desemnat a rămas Alba Iulia, dar, în rest, avem circumscripții cu 2 sau chiar maximul de 3 prevăzut pentru nivelul Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel. Punctul nostru de vedere a fost că pentru București ar trebui să fie un număr mult mai mare decât 3. Nu am obținut o astfel de prevedere, trebuie lucrat în continuare pentru motivarea demersului, pe baza rezultatelor concrete.“, a declarat Gabriela Scutea.

Procurorii anume desemnați vor mai avea șansa să ducă până la capăt dosare de corupție mai vechi, cu magistrați, ce înainte erau de competența DNA? 

“Poziția mea este constantă în sens afirmativ. Și de ce vă spun asta? Pentru că nu investigăm o infracțiune doar noi înșine. Avantajul pe care îl are DNA față de celelalte parchete este acela al corpului de polițiști judiciari pe care îl are și al serviciului tehnic propriu. Dar DNA, la rândul său, atunci când are anchete mari, este nevoită să lucreze și cu Direcția Generală Anticorupție. Și noi lucrăm cu DGA pe cauze de mică corupție care intră în competența acestei direcții.  Pe cale de consecință, pentru toate măsurile organizatorice ale unei anchete, instrumentul DGA ne este disponibil. Un alt atu pentru colegii noștri este acela că unii dintre procurori și-au desfășurat activitatea anterior, fie la parchetele tribunalelor pe infracțiuni de corupție, fie chiar la nivelul DNA, în zona urmăririi penale. Deci nu este vorba despre un know-how total ieșit din ADN-ul nostru, ci doar de recalibrarea unor abilități, a unor deprinderi de lucru, în raport cu specificul acestor cauze. Totuși, aceste cauze cu potențial de dezvoltare nu sunt chiar atât de numeroase încât să spui că este o provocare deosebită. Suntem la un nivel mai mult decât rezonabil.“, a zis Scutea.

Tot legat de fosta SIIJ. Înalta Curte de Casație și Justiție a dat deja de patru ori termene procurorilor pentru a pune o soluție – clasare ori trimitere în instanță – în dosarul Kovesi, început în 2018 de Adina Florea. Ce se întâmplă cu acest dosar în care următorul termen a fost fixat pentru iunie anul acesta? 

“Nu se pune problema în cazul noii structuri din Parchetul General că nu vrem sau nu ne interesează. Dar vreau să vă prezint niște repere temporale, care sunt obiective.

La nivelul Parchetului General, procurorii au fost desemnați în iunie. Într-adevăr, exista această posibilitate ca din momentul în care se făcea transferul dosarelor de la fosta SIIJ către Parchetul General să lucreze procurorii șefi de secție, dar imaginați-vă că transferul nu s-a finalizat decât aproximativ la începutul lunii mai.  Ilustrativ este și faptul că un dosar are, cred, peste 40 de volume, iar acesta trebuie studiat ca să dai o soluție. Dosarul a fost repartizat. Apoi s-a stabilit că procurorul repartizat s-ar afla într-o situație de incompatibilitate și a formulat o cerere de abținere față de cauza respectivă.

A fost desemnat altul la 1 septembrie, care s-a pensionat în cursul lunii decembrie. Intervenția unor situații obiective ( concediu medical) are de asemenea impact asupra gestionării timpului. Așadar, termenul care a fost stabilit ultima dată pentru soluționare cumva a rămas fără obiect din cauza acestor formalități administrative, determinate de Legea privind desființarea SIIJ. Dar la nivel intern, și mă refer doar la Parchetul General, am stabilit că trebuie luate în studiu în mod prioritar cele 9 dosare în care avem suspecți în cauză și inculpați în cauză. Am spus că aceste dosare în care avem măsuri procesuale trebuie luate în lucru în mod prioritar. Apariția unei pensionări este totuși un factor pe care nu am putut să îl anticipez sau să îl gestionez.“, a zis Scutea.

Primul dintre indicatorii de monitorizare din proiectul d-voastră managerial era ”reducerea volumului cauzelor mai vechi de 5 ani de la sesizare”. Și în același document aveați ca țintă reducerea în primul an de mandat cu 20% a cauzelor mai vechi de 5 ani de la sesizare. V-ați îndeplinit obiectivul? 

“Obiectivul este parțial îndeplinit. El este îndeplinit foarte bine pe o zonă care nu arăta ok la începutul mandatului, respectiv zona DNA. Și fără să anticipez date aferente anului 2022, veți vedea, dacă veți consulta de pildă raportul de activitate pe anul 2021, că DNA a redus de o manieră fantastică aceste cauze.

Și la nivelul DIICOT a început concentrarea pe aceste cauze, cu atât mai mult cu cât a intervenit un element nou: cu cât ai o cauză mai veche, dar în care urmărirea penală este începută, cu atât încep formalitățile și procedurile judiciare să te „încarce” ca profesionist.

De exemplu, prin introducerea verificării periodice a măsurilor asigurătorii practic începe “bombardamentul” asupra unei cauze; așa că mai bine o soluționezi, mai bine faci eforturi și o soluționezi decât să faci acest ping-pong repetat cu verificare, menținere, verificare, etc.

Avem însă o problemă la parchetele cu competență generală, unde s-au transferat niște cauze vechi. Imaginați-vă dosar cu 400 de volume. Eu nu știu sută la sută dacă 400 de volume reprezintă informație relevantă, dar cu siguranță că există zone cheie din acest volum de informații care trebuie studiate și în raport de care să-ți faci o previziune, cum se va desfășura ancheta în viitor. Dar, în concluzie, nu s-a atins pragul așteptat.

Pot să spun însă și altceva. În 2020 nu m-am așteptat să existe în cursul mandatului o reducere de 13% a personalului. Plus această discontinuitate în activitatea procurorilor.  Nu am făcut un studiu referitor la numărul procurorilor care s-au mișcat pe verticală, adică s-au pensionat de la parchetul de pe lângă tribunal și au lăsat o cauză de evaziune fiscală, poate deja veche, apoi a promovat un coleg nou, care să reia supravegherea. Nu este ușor.“, a mai zis Scutea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News