Șeful Clinicii de Cardiologie a Spitalului Universitar de Urgență din București, prof. dr. Mircea Cinteză, susține că inima doare, dar punctează că această întrebare, pusă adeseori unui medic, nu este deloc lipsită de sens. El oferă detalii pentru rezolvarea acestei dileme, conform doctorulmeu.net.

Inima doare, de cele mai multe ori, în afecțiunile în care nu mai primește suficient sânge și oxigen, ca de exemplu în angina de piept și infarctul de miocard. Există însă numeroase alte boli cardiace grave în care inima nu doare: insuficiența cardiacă, bolile valvulare, ca stenoza mitrală, insuficiența aortică și multe altele, bolile congenitale, endocardita infecțioasă etc.

Principala caracteristică a durerii ce provine de la inimă este că ea seamăna cu o constricție dureroasă foarte puternică în coșul pieptului, în zona numită medical stern, adică la mijlocul feței anterioare a toracelui. Durerea este însoțită, de cele mai multe ori, de senzația de teamă și, adesea, de o ușoară transpirație rece a pielii. Frecvența bătăilor inimii, deci felul în care simțim inima nu este de ajutor în depistarea durerii.

Durerea cardiacă este ca o strivire puternică a coșului pieptului. Principala confuzie a durerii cardiace se face cu durerile ce apar la vârful inimii și nu în coșul pieptului, care seamănă cu o înțepătură puternică sau chiar cu sfredelitul unui cui și nu cu strivitura produsă de un bolovan mare așezat pe piept.

Înțepăturile la vârful inimii, fie ele ușoare sau intense, nu provin aproape niciodată de la inimă și, de cele mai multe ori, sunt neplăcute, dar nu sunt periculoase. Cea mai frecventă cauza a acestor dureri-înțepătură, care pot fi localizate punând vârful unui deget în punctul dureros, sunt date de dureri ale nervilor intercostali, așa-numitele nevralgii.

Există numeroase alte dureri toracice date de alte afecțiuni, mai simple sau mai complicate, dar, de cele mai multe ori, ele sunt însoțite și de alte simptome și semne importante, care nu rămân nebăgate în seama: febra uneori cu frison, tuse cu expectorație roșiatică, dureri abdominale. Ca frecvență însă, cele mai multe dureri în piept sunt cele nevralgice, deci nepericuloase, urmate de cele cardiace, din angina de piept sau din infarct.

Ce este de făcut atunci când un bolnav sau un om, considerat sănătos, resimte o durere în piept?

Soluțiile rezultă din cele spuse mai sus. Mai întâi nu trebuie să intre în panică, există soluții pentru orice eventualitate. Apoi, dacă durerea este ca o apăsare, ca o strivire în coșul pieptului, este bine să rămână în repaus, dar nu complet țintuit și nemișcat. Poate sta jos, se poate lungi sau chiar poate rămâne în picioare, sprijinit de un obiect. Dacă se știe cardiac și are la el nitroglicerină, poate lua o tableta sub limbă, urmată, la 15 minute, de a doua. Dacă durerea cedează, se va prezenta la medic în următoarele ore sau chiar mai târziu, dacă este un bolnav coronarian cunoscut și știe că face angina de piept atunci când face efort excesiv sau nu-și ia la timp medicamentele.

Dacă, în schimb, durerea toracică anterioară rămâne intensă și nu cedează după două tablete de nitroglicerină luate la distanță de 15 minute, va încerca să ajungă la medic, preferabil la spitalul cel mai apropiat, cât mai iute, apelând, la nevoie, serviciul 112.

De cele mai multe ori însă, durerea in piept nu este constrictiva și pe stern, ci este ca un cui sau o înțepătură puternică la vârful inimii. În aceste condiții, bolnavul ia un algocalmin sau un antiinflamator (ultimul e bine sa fie luat după ce a înghițit un aliment, cum ar fi un colț de pâine, un pahar cu lapte, doi biscuiți etc., pentru a proteja stomacul). Dacă durerea este ușoară, nu o bagă în seama. Dacă este totuși intensă și persistenta, se duce la medic în următoarele ore. Așadar, durerea în piept are multe fețe.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News