'Introducerea unei plafonări generale a preţului la gaz este o soluţie temporară până când vom dezvolta un nou index al preţurilor în UE care să asigure o mai bună funcţionare a pieţei, iar Comisia a început să lucreze deja la asta', a spus ea. Von der Leyen a mai afirmat că va explica într-o scrisoare adresată liderilor din UE, care se reunesc de joi la Praga, faptul că UE ar trebui să introducă un sistem comun de achiziţie a energiei.

Şefa CE a atras atenţia totodată că ţările din UE trebuie să îşi intensifice protecţia infrastructurii esenţiale, prin realizarea de teste de stres şi prin supravegherea prin satelit pentru a detecta potenţiale ameninţări. 'Actele de sabotaj împotriva conductelor Nord Stream au arătat cât de vulnerabilă este infrastructura noastră energetică. Este în interesul tuturor europenilor ca această infrastructură esenţială să fie mai bine protejată', a declarat ea în discursul din PE. 

Citește și:

Măsurile UE nu garantează facturi mai mici. Ce le rămâne de făcut românilor

Măsurile UE pentru piața energiei nu pot garanta facturi mai mici, afirmă Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. 

”După distrugerea speranțelor românilor privind obținerea unor facturi mai mici la energie, de prea multele OUG-uri, privirile au fost ațintite asupra UE. Dar am aflat că multe din țările UE sunt interesate în principal de a strânge bani la buget și mai puțin de a rezolva problemele consumatorilor. UE a aprobat zilele trecute 3 măsuri pentru criza energetică: unele au rolul să se obțină bani suplimentari la buget, profitând de criză și doar una de reducere indirectă a prețului la energie electrică, dar care nu va avea efect mai repede de 3-4 luni. 

Măsurile UE adoptate sunt:

- Introducerea unei taxe de solidaritate pentru sectorul combustibililor fosili, în fapt o supraimpozitare a activității în sectorul petrolului brut, al gazelor naturale, al cărbunelui și al rafinăriilor. 
- Plafonarea veniturile de pe piață la 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie electrică, inclusiv intermediarii, care utilizează așa-numitele tehnologii inframarginale pentru a produce energie electrică, cum ar fi sursele regenerabile, energia nucleară și lignitul. 
- Reducerea obligatorie a consumului de energie electrică cu 5% la orele de vârf.

Supraimpozitarea combustibililor fosili – nu este o măsură de scădere a prețului la energie și gaze pe termen scurt, dar este o măsură de menținere a prețurilor mari pe termen lung

Rusia continuă să reducă fluxurile de gaze ca parte a strategiei lor de război, prețurile nu sunt realiste și, astfel, și-au pierdut importanța pentru a conduce comportamentul pieței. Mai mult, ar fi profituri extraordinare pe care aceste companii nu s-ar fi bazat niciodată și, prin urmare, nu ar fi avut dreptul să le încaseze. În același timp Europa a pus embargou pe produsele petroliere rusești diminuînd astfel artificial oferta și determinând prețuri mai mari pentru produsele petroliere urmare a diferenței între cerere și ofertă.

Dar, aceste prețuri mari au determinat impulsul pentru dezvoltarea de noi tehnologii – cum ar fi SMR-urile și pentru demararea de noi investiții, care altfel nu ar fi demarat. Acest proces trebuie încurajat, chiar obligat să continue inclusiv prin măsuri fiscale.

Dacă după război gazul ar curge din nou din Rusia, prețurile ar scădea, veniturile suplimentare ar scădea din nou rapid și atunci din nou nu s-ar mai realiza investiții în noi capacități de producție. Dar acest scenariu nu se susține, deoarece UE vrea oricum să scape de gazul și petrolul rusesc. Și astfel, ar trebui să fie folosite toate veniturile mari din prezent pentru investiții în noi capacități de producție și creșterea eficienței energetice la consumatori, care să garanteze existența suficienței capacități de generare a energiei în viitor și prețuri suportabile pentru aceasta. Citește mai multe AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News