Cardinalul Lucian Mureşan a afirmat, miercuri, la un eveniment dedicat comemorării a 75 de ani de la interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, la Blaj, că prezenţa preşedintelui României în Catedrala Arhiepiscopală din ”Mica Romă” are o ”importantă valoare simbolică”, exprimându-şi speranţa că acest gest va inspira clasa politică în asumarea şi în repararea nedreptăţilor din timpul comunismului.

”Prezenţa Excelenţei voastre, preşedintele României, în catedrala Blajului are o importantă valoare simbolică pentru întreaga Biserică Greco-Catolică şi ar fi de dorit pentru întreaga societate românească de recunoaştere la cel mai înalt nivel al statului român a meritelor Bisericii Greco-Catolice, de asumare onestă a trecutului şi de reparaţie morală pe care o aşteptăm de 75 de ani. Această reparaţie morală care este necesară pentru purificarea memoriei, aşa cum ne-a învăţat sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, este singura cale de vindecare a rănilor trecutului comise printr-un act profund imoral şi abuziv al statului totalitar, încălcând dreptul sacru la libertatea religioasă”, a spus Arhiepiscopul Major şi Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, conform Agerpres.

Foto: presidency.ro

Act de noblețe și normalitate

Cardinalul Lucian Mureşan i-a mulţumit preşedintelui Klaus Iohannis, prezent la eveniment alături de soţia sa, Carmen Iohannis, pentru acest ”act de nobleţe şi de normalitate”.

”Nădăjduim că gestul Excelenţei voastre va inspira clasa politică din România în asumarea şi în repararea nedreptăţilor din timpul comunismului, ale cărui consecinţe continuă să afecteze negativ viaţa Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. Principiul roman 'opus justitiae pax' ne arată că perpetuarea nedreptăţii nu poate fi niciodată calea pentru zidirea armonioasă a societăţii”, a adăugat Cardinalul Lucian Mureşan.

Acesta a mulţumit preşedintelui şi statului român pentru instituirea anului 2025 ca ”An Cardinal Iuliu Hossu”, precum şi pentru promulgarea legii privind Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor secolului al XX-lea din Cluj-Napoca.

Foto: Agerpres

Ceasul Vinerii Mari

Miercuri, la Blaj, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră ”Sfânta Treime” a avut loc evenimentul ”Ceasul Vinerii Mari - 75 de ani de la dezlănţuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică”.

La eveniment au mai fost prezenţi consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, oficialităţi judeţene şi locale, parlamentari.

Printre invitaţi s-au aflat preşedintele Klaus Iohannis, care a şi rostit o alocuţiune, şi soţia sa, Carmen Iohannis.

”Este emoționant acest eveniment special prin care rememorăm atacul nedrept și nedemn la adresa libertății de conștiință, care s-a întâmplat în urmă cu 75 de ani, prin interzicerea de către regimul comunist a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice.  Ca cetățeni ai unei țări care a luptat pentru a-și câștiga democrația, avem datoria de onoare de a nu-i uita pe cei care au deșteptat conștiința de sine a românilor transilvăneni și pe umerii cărora s-a ridicat la 1918 arcul unității noastre naționale. Săvârșirea acestui gest de recunoștință astăzi, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime”, la mică distanță de locul unde acum 175 de ani românii din Transilvania își proclamau drepturile și libertatea, capătă semnificația unui important și necesar act patriotic și cultural de relevanță națională”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Foto: presidency.ro

Arestarea episcopilor greco-catolici

”În toamna lui 1948, la un secol de la Marea Adunare Națională de la Blaj, arestarea episcopilor greco-catolici Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu a constituit un nou pas din strategia comuniștilor de acaparare a puterii, de îndepărtare a poporului român de destinul său european și de amputare a tradițiilor noastre spirituale. Acest proces de stopare a evoluției democratice a societății românești a început prin instalarea unui guvern nelegitim în martie 1945, a continuat prin falsificarea alegerilor din 1946, prin arestarea opoziției politice și schimbarea regimului constituțional în 1947. Anul 1948 a fost marcat de lichidarea proprietății private și de prigoana declanșată asupra conducerii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice și s-a încheiat cu desființarea acesteia. Persecuția declanșată împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice deschidea o nouă fază în asaltul comuniștilor asupra valorilor și instituțiilor democratice ale țării: etapa anihilării conștiințelor și a suprimării elitelor României”, a mai declarat Klaus Iohannis.

Foto: Agerpres

Acțiunea comuniștilor

”Scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice s-a petrecut, supremă umilință, chiar în ziua în care ar fi trebuit să fie onorată contribuția ei la Marea Unire. Acțiunea comuniștilor călca în picioare identitatea noastră națională, consfințită prin Constituția democratică interbelică, încă în vigoare la acea dată, care prevedea fără echivoc că “Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune”, iar „Biserica creștină ortodoxă și cea greco-catolică sunt biserici românești”.Contrar a ceea ce regimul comunist și-ar fi dorit să se întâmple, anii mulți și grei de suferință care au urmat pentru comunitatea greco-catolică din România au constituit un exemplu de jertfă și stăruință în mărturisirea credinței. La beatificarea celor 7 episcopi – martiri, pe Câmpia Libertății de la Blaj, Sfântul Părinte Papa Francisc a arătat cum credincioșii greco-catolici din România, prigoniți de un sistem tiranic, însă inspirați și întăriți de sacrificiul episcopilor lor martiri, au continuat “să mărturisească credința, fără să cedeze și fără să se răzbune”, a mai spus președintele României.

Foto: presidency.ro

Cardinalul Iuliu Hossu

”Atunci când s-a aflat în domiciliu forțat, evocând arestarea și întemnițarea sa și a celorlalți episcopi greco-catolici, Cardinalul Iuliu Hossu a spus cu înțelepciune: ”Istoria nu s‑a terminat aici!” Iar istoria i-a dat dreptate. Luminând multor români calea speranței, rezistența clerului și a credincioșilor greco-catolici în fața persecuțiilor a contribuit la capacitatea întregii noastre societăți de a-și regăsi libertatea, reperele morale și puterea credinței. La 30 decembrie 1989, printr-unul dintre primele acte ale Revoluției Române, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și-a reocupat demn, cu legitimitate, locul binemeritat în rândul cultelor, în viața religioasă a colectivităților și în dialogul interconfesional din țara noastră.Statul român recunoaște meritele istorice ale Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, suferința și posteritatea luminoasă a martirilor săi.  Două acte normative pe care le-am promulgat de curând, legea pentru celebrarea operei și a personalității Cardinalului Iuliu Hossu și legea privind sprijinul bugetar pentru Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor din Cluj-Napoca, atestă acest lucru”, a spus Iohannis.

75 de ani de la interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică

”La 75 de ani de la declanșarea prigoanei comuniste, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică își continuă cu sârguință misiunea spirituală, socială și pastorală, ca și parteneriatul cu autoritățile publice, întru împlinirea binelui comun.În aceste vremuri foarte complicate în care ne aflăm, iubirea aproapelui, solidaritatea și armonia socială sunt tezaurul nostru prețios, pe care mă bucur să-l văd întărit prin rugăciune, caritate, respect și dialog interconfesional. În numele statului român, transmit înalta apreciere Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, contribuțiilor sale la patrimoniul spiritual și la modernitatea țării noastre”, a conchis președintele.
Foto: presidency.ro

Klaus Iohannis nu este la primul discurs în Catedrala Greco-Catolică "Sfânta Treime". A mai fost prezent şi în 2015, prilej cu care a subliniat şi atunci jertfa episcopilor greco-catolici martiri sub regimul comunist şi i-a înmânat Cardinalului Lucian Mureşan Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Ofiţer.

În 1 decembrie 1948, Biserica Română Unită cu Roma, care număra în jur de 1,8 milioane de credincioşi, a fost scoasă în afara legii, prin Decretul nr. 358. Prin Decretul Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 s-a abrogat Decretul nr. 358/1948 şi s-a recunoscut oficial Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News