Polițistul Regelui: erou, mafiot, naș al FRF, victimă. Un anti-exemplu

 ,,Gavrilă’’, aşa l-au ştiut contemporanii. Aşa l-a însemnat în jurnal şi Carol al II-lea, cu care juca pocker. Aruncând priviri temătoare şi şoptind în barbă, pe la colţuri, unii îi ziceau ,,Berilă’’. Presa îl mai botezase ,,Prefectul poliţiei’’. Cei din fotbal îl numeau ,,Împăratul’’. Era un fel de ,,Naş’’ al fotbalului interbelic. Pentru istoricul Florin Constantiniu, Gavrilă Marinescu a fost instrumentul regelui pentru treburile murdare.

[caption id="attachment_295158" align="alignnone" width="640"] Foto: farablaturi.ofsaid.ro[/caption]

Pentru autorul primei biografii a generalului, Gabriel Marinescu a fost un personaj de roman tragic. ” Este un exemplu de cum nu trebuie croită o carieră militară, de cum nu trebuie să fie o existenţă de poliţist, sau un demnitar al statului român. Existenţa lui a fost o veritabilă dramă. Sfârşitul său însă nu a fost deloc creştinesc”, ne-a declarat Florin Șinca, autorul lucrării.

Case pentru polițiști

Gabriel Marinescu, polițistul Regelui, acoperit de glorie în primul război mondial, prefect al Poliţiei Capitalei, subsecretar de stat, ministru de Interne, ministru al Ordinii Publice, iubit de polițiști și hulit de societate, în același timp. A fost preşedinte al ,,Societăţii Poliţiştilor din România’’, al Federaţiei Române de Fotbal Asociaţie, al Clubului ,,Venus’’ Bucureşti, sforar politic, om de lume, şmecher, bogat, mafiot, manipulator de informaţii, un dur.

Gabriel Marinescu a fost primul care-a construit pentru poliţia noastră clădiri, astfel încât, pentru prima oară în istorie poliţiştii nu au mai trăit precum câinii de pripas. Împreună cu regele, a dat poliţiştilor cele mai frumoase uniforme din istorie.

A sprijinit lovitura de stat, devenind omul Regelui Carol al II-lea

 Mai vârstnic cu şapte ani decât regele, l-a sprijinit în revenirea în ţară, prin lovitura de stat (7-13 iunie 1930), ceea ce i-a asigurat un ascendent. I-a stat aproape toată perioada, inclusiv în timpul dictaturii regale. În 1934, regele îl considera ,,garda mea personală’’ (aşa îi declara lui Nicolae Titulescu), iar un an mai târziu îi spunea lui Nicolae Lupu: ,,[Gavrilă Marinescu e] singurul om în care am încredere’’. Gavrilă era aşadar pe val. I-a acoperit  regelui afacerile murdare şi asasinatele. Şi, mai grav, a ucis pentru rege.

I se zicea şi ,,Berilă’’. Era în floarea vârstei când a ajuns prefect. Avea 46 de ani. A sfârşit groaznic, după un deceniu, îmbătrânit, urâţit, buhăit la faţă, adulat de puţini, blestemat de cei mai mulţi, frustrat. În apusul regimului carlist şi al său, ofiţerul a tras totuşi linie, a rememorat trecutul său murdar, s-a dezis de rege. I-a spus adevăruri neplăcute. Gavrilă a fost marginalizat.

Fugă rușinoasă, sfârșit tragic

Încercând să fugă din ţară, generalul a fost prins. Ruşinos. Sfârşitul, ca suveran, al lui Carol II a însemnat aşadar şi sfârşitul lui Gavrilă. Generalul, deţinut la Jilava, a pierit ciuruit de gloanţe legionare, în ,,Noaptea Sfântului Bartolomeu’’, la 26/27 noiembrie 1940.

Viaţa generalului Gabriel Marinescu nu are cum să nu te impresioneze prin dramatismul ei. Dar Gavrilă nu este interesant doar pentru istorici, ci şi pentru cei pasionaţi de atmosfera epocii, de coteriile ei, de portretul făcut suveranului chiar de către apropiatul său câine de pază, în apusul regimului, când s-a desistat de el, de trăsăturile de caracter ale unor oameni politici, de radicala întorsătură pe care o poate lua viaţa unui om.

Lansare de carte, de Buna Vestire

În noiembrie 2012 s-au împlinit 72 de ani de la asasinarea lui Gabriel Marinescu în închisoarea de la Jilava. Fusese încarcerat, în vederea judecării, împreună cu alţi foşti demnitari ai lui Carol al II-lea, după ce regele abdicase la 6 septembrie 1940. Volumul ”Generalul Gabriel Marinescu, poliţistul regelui Carol al II-lea”, va fi lansat de Ziua Poliției, 25 martie, la Biblioteca Academiei. Cartea este o reconstituire atentă, sistematică, într-un stil ce îndeamnă la citit. Autorul, comisarul Florin Şinca, doctor în istorie, este cunoscut prin lucrările sale anterioare, mai ales Istoria Poliției Române.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News