Poliţia germană patrulează în Marea Nordului şi Marea Baltică cu "toate forţele disponibile" după exploziile care au avariat gazoductele submarine Nord Stream provenind din Rusia, a afirmat vineri ministrul german de interne, Nancy Faeser, transmite AFP.

"Luăm în serios ameninţările actuale şi ne protejăm", a declarat Nancy Faeser pentru jurnalul Sueddeutsche Zeitung.

Unităţile de poliţie, în special elicoptere şi forţele speciale maritime, dispun de "capacităţi speciale pentru a interveni în situaţii periculoase", a adăugat ministrul.

Gazoductele Nord Stream, care au fost închise de la sfârşitul lunii august, au fost artere cruciale pentru a asigura livrarea de gaz rusesc în Germania. Originea exploziilor nu este cunoscută deocamdată.

Germania "va sprijini ancheta comună" asupra incidentului cu Danemarca şi Suedia, le-a declarat vineri cancelarul Olaf Scholz omologilor săi din cele două ţări într-un apel video.

Totul sugerează că este un "act deliberat de sabotaj", a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului, Steffen Hebestreit.

Împreună cu partenerii săi din Uniunea Europeană şi NATO, Germania va "întări pregătirea şi protecţia împotriva sabotării infrastructurilor critice", a adăugat el.

Norvegia, care a devenit primul furnizor de gaze naturale al Europei, a acceptat vineri contribuţii militare din partea Franţei, Germaniei şi Marii Britanii pentru a-şi securiza sectorul petrogazier, reaminteşte AFP, citat de Agerpres. 

Cum ar fi fost posibilă distrugerea conductelor Nord Stream? Care ar putea fi efectele scurgerilor de gaze asupra flotabilității navelor? Comandor (ret) Eugen Niculae, răspunsuri

La începutul acestei săptămâni, Nord  Stream 1 și Nord Stream 2 au fost avariate, iar scurgerile de gaze au putut fi văzute la suprafața Mării Baltice (citește AICI). Distrugerea conductelor a provocat mari dileme în comunitatea internațională, vina fiind aruncată între Rusia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Comandorul (ret) Eugen Niculae a explicat cum ar fi putut fi avariate gazoductele, fie cu ajutorul unor vehicule submarine fără pilot, fie prin autodistrugere telecomandată:

„La adâncimea la care sunt conductele, la 100 de metri, pot coborî unmanned vehicle (vehicule fără pilot) care pot acționa fără nicio problemă. Adâncimea Mării Baltice în acea zonă este între 55 și 460 de metri. Având în vedere zona în care s-a produs, este destul de ușor de ajuns cu un mini-submarin fără pilot. În plus, nu știu metoda constructivă, dar, de obicei, la obiectivele strategice, există puncte de autodistrugere care pot fi telecomandate. Cel care a făcut-o poate să o și distrugă.

În general, la joncțiuni, pot fi plasate elementele, pentru că la joncțiune distrugerea e mai mare, cu un efort mai mic poți să strici mai mult. Acolo sunt element de prindere și conexiune care, odată lovite, se pot desprinde pe o suprafață mai mare. Dacă e doar pe o țeavă, unde nu sunt joncțiuni, poți da cel mult o gaură“, a spus comandorul (ret) Eugen Niculae (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News