Urmărește emisiunea live
Plantele modificate genetic, impact asupra oamenilor, dar şi albinelor: Nu ştim reacţiile adverse. Nu avem proba timpului, trebuie răbdare
Data publicării:
Autor: Ioan-Radu Gava
WhatsApp
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Cercetătorul Costel Vânătoru a vorbit despre impactul pe care organismele modificate genetic îl au asupra albinelor.

În cadrul emisiunii „Ce se întâmplă“ de la DC News, Răzvan Dumitrescu i-a adresat o întrebare cercetătorului Costel Vânătoru: 

"La un moment dat, exista teoria că sunt unele plante care fac rău albinelor și că din cauza lor sunt albinele în primejdie. Vorbesc de plante de cultură, de care ai nevoie pentru diverse produse agricole. E o aberație sau e o posibilitate?“, a întrebat Răzvan Dumitrescu.

"Dumneavoastră faceți referire la plantele modificate genetic. Acolo au fost discuții aprinse că acestea afectează biodiversitatea și chiar apicultura. Acolo părerile sunt împărțite, unele susțin aceste organisme modificate genetic și altele sunt în opoziție. Noi ar trebui să fim undeva la mijloc pentru că ar trebui să punem la adăpost aceste resurse genetice necontaminate, nici măcar să se întâlnească cu organismele modificate genetic sau soiurile străine, iar după ce am reușit să punem la adăpost această zestre națională sigur că putem să ne gândim să introducem în țară aceste organisme modificate genetic.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Piedici în dezvoltarea băncilor de resurse vegetale din România. Costel Vânătoru: M-am simțit umilit! Mulți nu suportă că avem ceva românesc

Foarte mulți nu știu și nu înțeleg ce înseamnă un OMG (organism modificate genetic) și companiile producătoare au văzut că sunt atacați, discreditați și acum lansează în piață soiuri obținute prin biotehnologii. Încearcă să substituie termenul de OMG cu cel de biotehnologii moderne. Aici ar trebui să se pună clar ce este soiul, ce este hibridul și ce este organismul modificate genetic.

Practic, soiul este o creație din care noi putem să luăm semințe și să o multiplicăm fără mari probleme, hibridul este o creație care produce foarte bine, dar dacă luăm semințe segregă, iar organismul modificat genetic este un organism transgenic. S-a luat o genă de la o altă specie, de la pește de exemplu, care s-a pus la tomată și tomata se păstrează foarte bine în raft. Ori cât am încerca noi să împerechem peștele co tomata pe cale naturală nu vom putea niciodată. În laborator, însă, prin secvențiere genetică, s-a reuști acest lucru. Acestea sunt organismele modificate genetic, cele care sunt obținute nu din încrucișarea a două soiuri de tomate, ci din încrucișarea a unor specii total diferite, cum e peștele cu tomata.

Ultima realizare în zona aceasta a fost că s-a luat o genă de la peștele arctic și s-a pus la căpșuni cu scopul de a obține soiuri de căpșuni cu perioadă mai lungă de rodire, care să rodească și în perioadele reci. Astfel a apărut fenomenul de descoperire întâmplătoare. Nu s-a obținut ce s-a vrut și a apărut o căpșună albastră. Sigur, acum, acea căpșună albastră se vinde foarte bine.“, a spus Costel Vânătoru.

"Dar în timp urmărește cineva consecințele?“, a întrebat Răzvan Dumitrescu.

"Toți producătorii rezolvă problemele acestea, ca plantele să fie rezistente la schimbări climatice, la boli sau dăunători, însă nu știm reacțiile adverse. Sigur, sunt și acuzații dure, dar eu am spus că trebuie să avem răbdare și am lansat o sintagmă care am văzut că s-a extins: Nu avem proba timpului! Ar trebui, totuși, să avem puțină răbdare“, a conchis Costel Vânătoru.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  România a pierdut un tezaur inestimabil, greu de cuantificat în bani. Cercetătorul Costel Vânătoru vine cu cifre

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel