Piesa vestimentară a burghezilor interbelici. Criticul literar Daniel Cristea-Enache, sigur că nu mai poartă nimeni
Data publicării:
Autor: Ioan-Radu Gava
WhatsApp
Sursa: Pixabay
Sursa: Pixabay
Criticul literar Daniel Cristea-Enache a vorbit despre importanța galoșilor, ca piesă e vestimentație a burgheziei interbelice.

Criticul literar Daniel Cristea Enache a vorbit, în exclusivitate la DC News, la emisiunea De Ce Citim, despre importanța galoșilor ca piesă vestimentară:

„Putem specula că galoșii sunt un simbol al spiritului burghez, sunt acei pantofi care se pun peste pantofii obișnuiți astfel încât, atunci când ajungi într-o locuință să-ți descalți galoșii la intrare și să rămâi cu pantofii. Este ceva vetust, nu cred că mai poartă nimeni astăzi galoși, dar atunci, la începutul epocii interbelice, ei făceau încă parte din garderoba oamenilor bine, a burghezilor cu stare și cu eleganță vestimentară.“, a precizat, la DC News, criticul literar Daniel Cristea-Enache.

Conform DexOnline, galoșii reprezintă încălțămintea de cauciuc purtată peste pantofi ori peste ghete, pentru a le proteja de umezeală sau de noroi.

Ce sunt avangardiștii culturali? Criticul Daniel Cristea-Enache, paralelă cu sensul primar al cuvântului

Criticul literar Daniel Cristea-Enache a vorbit, în cadrul emisiunii „De Ce Citim“, despre ce înseamnă „avangarda culturală“, făcând arc de la sensul primar al cuvântului până la progresul în literatură: 

„Avangarda reprezintă segmentul de armată care este înaintea grosului armatei, compus din oameni foarte curajoși, foarte îndrăzneți, pentru că ei se află în teritoriul inamic, dispuși la orice risc și care sunt înaintea celorlalți. În funcție de ei, armata ia deciziile de deplasare. Avangardiștii culturali sunt niște oameni curajoși, în timp ce ariergarda nu-și poate permite să se deplaseze în teritoriul inamic înainte să știe exact configurația acelui teren.

Deci, avangardiștii sunt cei care merg într-un teren necunoscut, un teren ostil, un teren refractar, cultural vorbind, și care indică o direcție necunoscută încă restului armatei. Asta se întâmplă în operațiunile militare. Ei sunt exploratori și inovatori, oameni ai progresului, în măsură în care în literatură poate să există un progres, la fel ca în știință ori în domeniile sociale.“, a precizat criticul literar Daniel Cristea-Enache (citește AICI).

Daniel Cristea Enache, decizia care l-a făcut să devină critic literar

În cadrul Emisiunii „De Ce Citim“, criticul literar Daniel Cristea-Enache a vorbit despre examenul de admitere la liceu:

„Eu mi-am amintit cu nostalgie de subiectul pe care l-am primit la examenul de intrare la liceu, Treapta 1 se numea pe vremea aceea. Era un examen foarte greu, la liceele bune din București era o concurență teribilă și la Literatură Română ne-a dat să comentăm, să interpretăm „Mări sub pustiuri“ de Dumitru Radu Popescu. Era unul dintre puținii scriitori contemporani din manual, președintele Uniunii Scriitorilor, era în Comitetul Central al PCR, era un autor oficial, dar un autor foarte bun și învățasem comentariul pe dinafară, așa cum au făcut toți din generația mea. Când am aflat că a picat „Mări sub pustiuri“ eram foarte mulțumit, știam perfect subiectul, în felul acesta, al unei memorări de la prima până la ultima secvență“, a precizat Daniel Cristea-Enache.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel