Data publicării:
Pericolul inteligenței artificiale, de la fake news la deepfake

De la deepfake-uri care vizează să influenţeze alegeri până la chatbot-uri, poluarea lumii informaţiilor pare a fi unul dintre marile pericole ale utilizării în creştere a inteligenţei artificiale (IA), relatează luni AFP, preluat de Agerpres.
Implementarea rapidă a acestei tehnologii, aflată în centrul unui summit mondial în desfăşurare la Paris, a alimentat deja creşterea dezinformării în ultimii ani, oferindu-i noi instrumente performante.
În Slovacia, în 2023, o înregistrare a făcut furori: liderul unui partid pro-european recunoştea că alegerile legislative urmau să fie manipulate. A fost un deepfake, conţinut manipulat folosind IA, care a reuşit să-i influenţeze pe alegători.
Peste tot în lume, lideri politici au plătit deja preţul acestui tip de procedeu, cu un potenţial crescut de viralitate pe reţelele de socializare. Este cazul fostului preşedinte american Joe Biden, a cărui voce a fost trucată pentru a sfătui alegătorii să nu voteze. Sau chiar Emmanuel Macron, care şi-a anunţat demisia într-un videoclip distribuit pe scară largă, cu o coloană sonoră manipulată.
Femei politicieni din Statele Unite, Italia, Regatul Unit sau Pakistan au fost, de asemenea, victime ale unor imagini cu caracter pornografic generate de IA. O tendinţă considerată îngrijorătoare de către cercetători.
Aceste deepfake-uri cu caracter sexual vizează, de asemenea, în mod constant celebrităţi precum cântăreaţa americană Taylor Swift şi toate femeile ar fi vulnerabile astăzi, avertizează American Sunlight Project, un grup de cercetare privind dezinformarea.
IA se află, de asemenea, în centrul unor operaţiuni de interferenţă digitală la scară largă.
Campaniile pro-ruse numite Matryoshka sunt printre exemplele cele mai cunoscute: autorii lor au folosit pe scară largă profiluri neautentice - boţi (contracţie de la "roboţi") - pentru a publica conţinuturi generate de inteligenţa artificială, care vizează în special subminarea sprijinului occidental pentru Ucraina.
"Ceea ce este nou este amploarea şi uşurinţa cu care o persoană cu foarte puţine resurse financiare şi timp poate disemina conţinuturi false care, în plus, par din ce în ce mai credibile şi sunt din ce în ce mai greu de detectat", explică Chine Labbé, redactor-şef la Newsguard, care analizează fiabilitatea site-urilor şi a conţinuturilor online.
IA constituie un "sprijin fără precedent pentru generarea şi gestionarea de conturi neautentice pe platformele online", toate "la scară largă", subliniază, de asemenea, Viginum, organizaţie franceză care luptă împotriva interferenţelor digitale străine, într-un raport publicat cu ocazia summit-ului organizat la Paris.
Niciun domeniu nu scapă de aceste conţinuturi false: videoclipuri muzicale false sunt adesea puse în circulaţie, la fel ca fotografii false cu evenimente istorice realizate din doar câteva clicuri.
Pe Facebook conturile înmulţesc imaginile emoţionante generate de IA pentru a obţine implicare. Scopul nu este neapărat de a difuza informaţii false, ci mai degrabă de a capta atenţia în scopuri comerciale sau chiar de a pregăti escrocherii odată ce au fost identificaţi utilizatori creduli.
Un alt scenariu: în 2024, deepfake-uri ale unor medici cunoscuţi, precum Michel Cymes în Franţa, au fost distribuite pentru a promova remedii pe care ei nu le susţinuseră niciodată.
La sfârşitul lunii decembrie, în timp ce povestea unui bărbat care a incendiat o femeie în metroul din New York a făcut titluri în Statele Unite, o presupusă fotografie a victimei a circulat pe scară largă. Fusese generată de IA, iar drama exploatată cu scopul conectării la site-uri de criptomonede.
"Dincolo de riscul dezinformării, există şi cel al poluării web-ului: nu ştim niciodată dacă ne confruntăm cu un conţinut care a fost verificat, editat de o fiinţă umană riguroasă sau dacă a fost generat de IA fără ca nimeni să fie preocupat de veridicitatea lui", observă Chine Labbé.
Fiecare eveniment aflat în centrul ştirilor declanşează astfel un val de imagini create online, cum ar fi incendiile de amploare din Los Angeles la începutul anului 2025, în timpul cărora fotografii false cu semnul "Hollywood-ul" în flăcări sau cu o statuie Oscar în cenuşă au făcut înconjurul lumii.
Chatbot-urile populare, cum ar fi American ChatGPT, pot contribui, de asemenea, la răspândirea de ştiri false, subliniază Chine Labbé de la Newsguard.
Sosirea DeepSeek, care transmite poziţiile oficiale ale Chinei într-o parte din răspunsurile sale, nu face decât să întărească necesitatea de a impune cadre acestor instrumente, susţine experta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News