Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Pătruleasa, o Crăiasă a Zăpezii mult prea lascivă
Autor: Jose Fierro | Categorie: Cultura
Crăiasa Zăpezii (2012), producția lui Alexei Țițilin și Vladen Barbe ajunge mult prea târziu pe piața din România. Deși precede în apariție Regatul de Gheață (2013, regia Chris Buck și Jennifer Lee, premiat cu două Oscaruri), al gigantului Disney, premiera românească are loc după apariția sequel-ului, Crăiasa Zăpezii 2.
Pelicula este un rival decent pentru Disney, având în vedere bugetul de doar 7 milioane de dolari, comparând cu cele 150 investite în Regatul de Gheață.
Pentru adulți, dublajul în limba română începe să scârțâie. Simona Pătruleasa nu este o crăiasă prea diabolică, abordând un ton parcă mult prea calm, mămos, câteodată mult prea lasciv pentru o femeie cu inima de gheață. Elena Gheorghe face voice-over-ul pentru personajul principal, Gerda. Având în vedere că eroul animației este o fetiță prepubertară, vocea care îi dă viață o îmbătrânește cu vreo zece ani. Elena Gheorghe creează senzația unei femei imature de 20 de ani. Aceeași problemă o întâmpină și Dan Cruceru, care îl dublează pe Kai (fratele Gerdei).
Citește și: Simona Pătruleasa este ,,Crăiasa Zăpezii", din 13 noiembrie, la cinema
Animația este destul de bine realizată. Depășeste oarecum așteptările inițiale față de o coproducție (ruso-franco-americano-emirato-iraniană) cu un buget modest. Totuși, la redarea în 3D se pot observa mici latențe în cadrele intese, încărcate. De asemenea, detaliile mărunte au ceva probleme de definiție. Într-o retrospectivă a trolului, stilul de animație este schimbat, trecându-se de la un aspect tridimensional la unul bidimensional. Această tranziție iese din context, iar coloritul folosit pentru a exprima istoria trolilor pare mult prea cald.
Acțiunea se petrece pe un tărâm stăpânit de iarnă. Expozițiunea ne prezintă cum Crăiasa Zăpezii învăluie ținutul într-o iarnă veșnică. Singurul care îi pune bețe în roate reginei de gheață este maestrul Vegard, care meșteșugărește oglinzi cu puteri magice. Aceste obiecte au capacitatea de a reflecta nu numai chipul, ci și sufletele oamenilor. Vântul polar care mătură ținutul îl ucide pe maestru și pe soția sa, însă nu și pe copiii acestuia. Cei doi ajung la orfelinat. Astfel, câțiva ani mai târziu, Crăiasa își trimite preacredinciosul trol metamorfozant să-l găsească pe moștenitorul familiei Vegard. Aceasta îi acordă trolului o sticluță magică care va străluci când el se va apropia suficient de moștenitor. După ce îl găsește, creatura sparge sticluța și invocă vântul polar care îi răpește pe cei doi frați. Totuși, la Crăiasă ajunge numai Kai. Gerda alături de nevăstuica sa albă, Nuta și de trol ajung într-o grădină fermecată. Cei trei încep o aventură pentru a-l salva pe fratele Gerdei.
Povestea este plină de clișee celebre, de la râsul diabolic al Crăiesei, până la clasicul personaj necuvântător mic, adorabil și stârnitor de râsete.
Spectatorul matur poate realiza umorul negru al directorului rău și insensibil de la orfelinat. O altă scenă cu umor macabru o reprezintă momentul în care trolul se întâlește cu Kai pentru prima dată, tot la orfelinat. Sunt de apreciat momentele suprarealiste din timpul aventurii celor trei în căutarea băiatului răpit.
Pentru adulți, filmul este mediocru. Totuși, copii nu țin cont de clișee și de multele adaptări ale celebrului basm de Hans Christian Andersen și se vor bucura de poveste, imagine și efectele speciale.
Autor: Jose Fierro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
craiasa a zapezii
dan cruceru
disney
elena gheorghe
simona patruleasa
