Sindicatul “Viitorul Mineritului” spune că patrimoniul de la Roșia Montană poate fi salvat prin minerit și nu prin vorbe sau demagogie.

În urma unor studii desfășurate timp de un deceniu, la Roșia Montană s-au identificat mai multe zone protejate de situ – Carpeni - 23,3 ha, complexul de galerii Cătălina-Monuleşti, Piatra Corbului - 5,4 ha, Tău Găuri - 3 ha, Jig Văidoaia, reprezentând zone protejate cu valori arheologice, care se întind pe o suprafață de peste 31 ha; Centrul lstoric - 137 ha, Biserica Greco-Catolică - 4 ha și zona Primăriei actuale - 3 ha, reprezentând zone de protecţie a valorilor arhitecturale şi urbanistice, care se întind pe o suprafață totală de peste 144 ha.

Dacă se va deschide mineritul la Roșia Montana vor fi investiți 100 de milioane de dolari, dintre care 70 milioane de dolari în protejarea și conservarea acestor obiective. Autoritățile și comunitatea locală nu susțin demersul de înscriere pe lista UNESCO a Roșiei Montane, dorința comunității fiind de fapt punctul de plecare chiar într-o discuție teoretică a unui astfel de subiect oriunde în lume.

Mai mult, la referendumul județean de anul trecut, peste 80% din locuitorii comunei Roșia Montană au votat pentru repornirea mineritului, singurul care oferă locuri de muncă, posibilitatea dezvoltării zonei și care poate pune la dispoziție fondurile reale pentru restaurarea și salvarea patrimoniului cultural. Trebuie amintit că patrimoniul de la Roșia Montană poate fi salvat prin minerit, nu cu vorbe și rapoarte, după cum arată Sindicatul “Viitorul Mineretului”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News