Extinderea cazurilor de coronavirus a dus la o panică în rândul populației. Prima acțiune a oamenilor a fost să dea buzna în magazine pentru a-și face provizii. 

Epidemia de coronavirus a dus la cumpărături din panică, un fenomen care apare în contextul unei crize şi care poate ridica preţurile şi împiedica persoanele care chiar au nevoie de anumite produse să le poată achiziţiona, relatează BBC Mundo, scrie Agerpres. 

Kristina Moy a fost într-un supermarket din oraşul american Seattle, din statul Washington, pentru a face cumpărăturile săptămânale de mâncare şi, ceea ce trebuia să fie o activitate rapidă, s-a transformat într-un calvar de trei ore, din cauza sutelor de cumpărători care voiau să se aprovizioneze în contextul epidemiei de coronavirus.

Stare de urgență 

Jay Inslee, guvernatorul Washington-ului, a declarat stare de urgenţă după ce a fost anunţat primul deces din stat relaţionat cu Covid 19.

"Hârtia igienică şi laptele au dispărut de pe rafturi mai rapid decât te-ai fi putut gândi şi apa minerală este aproape finalizată", a povestit Moy.

Dar aceasta nu este singura care s-a confruntat cu nişte cozi imense în magazine şi cu rafturi goale.

Cererea masivă de orez şi de fidea instant în Singapore l-a făcut pe premierul Lee Hsien Loong să dea asigurări că aceste produse vor fi suficiente pentru toţi.

Au explodat cheltuielile în supermarketuri 

În Auckland, Noua Zeelandă, cheltuielile în supermarketuri au explodat, crescând cu 40% sâmbăta trecută, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

Cumpărătorii din Malaysia au făcut ca vânzările săptămânale de gel antibacterian să crească cu 800%. În toate aceste ţări au fost confirmate cazuri de infectare cu Covid-19.

Cumpărăturile din panică sunt un fenomen care apare în contextul unei crize şi care poate ridica preţurile şi împiedica persoanele care chiar au nevoie de anumite produse să le poată achiziţiona (precum măştile pentru angajaţii din sectorul de sănătate).

Atunci, de ce lumea cade pradă impulsului cumpărăturilor nervoase? Experţii spun că acesta se datorează fricii de necunoscut şi faptului că se crede că o problemă gravă justifică un răspuns dramatic, deşi, în acest caz, mult mai eficient ar fi ceva atât de normal precum spălatul pe mâini, mai scrie BBC Mundo.

Dezavantajele cumpărăturilor din motiv de panică

 

"Este raţional să te pregăteşti pentru ceva rău care pare probabil să se întâmple (precum un uragan sau o inundaţie)", spune David Savage, profesor de Comportament şi Microeconomie la Universitatea Newcastle, în Australia.

Savage, care a scris despre raţiunea din spatele aprovizionării într-o criză, a adăugat că "nu este raţional să cumperi 500 de cutii de fasole pentru o posibilă perioada de izolare de două săptămâni".

Acest tip de comportament poate înrăutăţi penuria. Aprovizionarea iraţională poate, de asemenea, conduce la speculaţii pe preţuri, afirmă Steven Taylor, profesor şi psiholog la Universitatea din Columbia Britanica şi autor al The Psychology of Pandemics ("Psihologia pandemiilor").

"Dacă preţul unei role de hârtie igienică se triplează, acesta începe să fie văzută ca un produs ce va dispărea, ceea ce poate genera anxietate", spune el.

Au fost multe exemple de creşteri de preţuri ca răspuns la Covid-19

La începutul lunii martie, lanţul de televiziune CNBC raporta vânzarea pachetelor de 20 de măşti cu peste 100 dolari/pachet pe site-uri precum eBay şi Etsy. Dar, companiile au implementat măsuri pentru a opri speculatorii.

Amazon a anunţat la începutul acestei luni că a eliminat peste un milion de produse de primă necesitate pentru descrieri înşelătoare şi pentru speculaţii de preţ.

Lanţurile britanice de farmacii Boots şi LloydsPharmacy au decis, de asemenea, să restrângă vânzările de dezinfectanţi de mâini la numai două sticle pe client.

Faptul că lanţul de furnizare din China este în centrul propagării coronavirusului a exacerbat cumpărăturile din panică, afirmă Ben Oppenheim, director senior la Metabiota, o firmă de cercetare a bolilor infecţioase, cu sediul la San Francisco (SUA).

"O mare parte din această poveste s-a bazat pe întreruperea producţiei mondiale şi a lanţurilor de furnizare. Există o nelinişte legată de posibilitatea unei lipse de medicamente, măşti şi alte consumabile, şi aceasta trebuie abordată şi clarificată", subliniază acesta.

Psihologia cumpărăturilor din panică

 

Este o clară diferenţă între pregătirea dezastrelor şi cumpărăturile pe motiv de panică, explică Taylor.

În cazul uraganelor sau inundaţiilor, majoritatea persoanelor au o ideea clară în legătură cu articolele de care au nevoie. Dar, dat fiind faptul că acum nu este clar ce efecte va avea Covid-19, sunt multe incertitudini şi acestea impulsionează cheltuielile.

Cumpărăturile din panică, semnalează Taylor, sunt alimentate de anxietate şi disponibilitatea de a face orice pentru a-şi calma temerile, precum a sta la coadă mai multe ore sau a cumpăra mult mai mult decât este necesar. Cumpărăturile nervoase ajută persoanele să simtă că deţin controlul asupra situaţiei, spun experţii.

"Lumea simte nevoia de a face orice ar fi proporţional cu ceea ce percep a fi nivelul crizei. Ştim că spălatul pe mâini şi măsurile de igienă în caz de tuse reprezintă tot ceea ce trebuie să facem pentru moment", mai spune Taylor.

"Dar, pentru mulţi, spălatul pe mâini pare a fi prea ordinar. Acesta este un eveniment dramatic şi, de aceea, este nevoie de un răspuns dramatic, motiv pentru care persoanele îşi risipesc banii în speranţa că se protejează", a adăugat el.

Savage, se pronunţă, la rândul său, pentru alte principii în joc, precum aversiunea faţă de a pierde ceva. "Dacă apoi ne dăm seama că avem nevoie de hârtie igienică şi nu am cumpărat-o când am avut ocazia, realmente ne simţim rău", afirmă el.

În final, mentalitatea de turmă explică, de asemenea, acest comportament. Experţii spun că simplul fapt că o persoană cumpără din panică, poate face ca şi alţii să procedeze la fel.

Taylor menţionează că aceste cumpărături din panică apar excesiv pe reţelele de socializare şi în mass-media. "Asta amplifică senzaţia de lipsă şi, la rândul său, influenţează cumpărăturile din panică", explică el.

O reacţie naturală?

 

Fără îndoială, unii cercetători consideră că eticheta de "panică" poate fi puţin înşelătoare şi că adevărata "panică" este rară, rezervată pentru situaţii în care moartea este iminentă. Panica este o stare subiectivă, emoţională şi, ceea ce observăm în realitate, este comportamentul, afirmă Ben Oppenheim, director senior la Metabiota.

"În momentul în care cineva citeşte articole sau mesaje pe twitter privind întreruperile în lanţul de aprovizionare din China şi lipsa de măşti din Hong Kong, ia decizia de a se aproviziona cu măşti pentru cazul de penurie. Poate părea că aceasta este panică, chiar dacă este bine gândită", precizează el.

Într-un studiu din 2010, Owen Kulemeka, de la Universitatea din llinois (SUA) a scris că majoritatea acestor cumpărători sunt doar organizaţi şi "cei care întârzie cu aprovizionarea invocă informaţii contradictorii şi lipsa de resurse (se tem să cumpere produse care se vor deprecia în cazul în care dezastrul nu se va produce) drept motive pentru faptul că aşteaptă până în ultimul minut".

Reacția persoanelor la crizele masive

De asemenea, există o continuitate în modul în care persoanele reacţionează la crizele masive, precizează Helene Joffe, profesor de psihologie la University College de Londres. "Persoanele recurg la ceea ce ştiu deja în legătură cu ameninţări similare", subliniază ea.

Joffe semnalează cum unii au legat Covid-19 cu epidemia de SARS (sindrom respirator acut grav), un coronavirus diferit, care a provocat mai multe decese în 2003.

"Legătura cu SARS atenuează senzaţia de risc. Alţii au relaţionat Covid-19 cu ciuma neagră, care, pe de altă parte, amplifică senzaţia de risc", a adăugat profesorul de psihologie.

Ingredientul critic este informarea, spune Oppenheim. "Dacă putem aborda temerile publice şi neliniştile, ar fi posibil să reducem panica şi cumpărăturile de ultimă oră".

Alternative la cumpărăturile din panică

 

O opţiune la cumpărăturile din panică ar fi pregătirea pe parcursul întregului an pentru posibile urgenţe. Dar asta ţinând cont şi de nevoile celorlalţi: cumpără ceea ce tu şi familia ta aveţi nevoie şi evitaţi impulsul de acumulare.

Atunci când cumpărăturile din panică se produc colectiv, pot duce la majorarea preţurilor sau la lipsa unor produse pentru persoanele cu risc ridicat, care au nevoie de lucruri precum măştile mai mult decât restul populaţiei.

"Anxietatea trebuie să fie recunoscută şi gestionată", afirmă Joffe. "Nivelurile ridicate de anxietate nu sunt utile pentru a preveni contagiunea", mai spune el.

În ceea ce priveşte cumpărătorii care vor să îşi facă achiziţiile săptămânale de mâncare, Kristina Moy, din Seattle, spune că data viitoare va comanda produsele pe Amazon.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News