De sâmbătă, 22 august 2020, omenirea a consumat toate resursele regenerabile disponibile pentru acest an, astfel că planeta trăieşte pe... credit. Europarlamentarul Cristian Buşoi, membru în Comisia de Mediu de la Parlamentul European, a explicat în exclusivitate pentru DC NEWS ce înseamnă acest lucru, dar şi care sunt consecinţele pe termen mediu şi lung. 

"Există mai multe evaluări despre cum se consumă resursele, în ce măsură problemele de mediu vor afecta foarte serios viitorul nostru imediat şi viitoarele generaţii. UE are în plan cel mai ambiţios proiect la nivel mondial, Green Deal, care înseamnă mai mult decât tranziţia către sisteme energetice nepoluante, dar şi protejarea mediului înconjurător şi mai multă responsabilitate din faţa omului către mediu. 

Poluarea a fost mai redusă anul acesta, în cele câteva săptămâni în care cele mai multe ţări ale lumii au avut o închidere totală a activităţilor. Chiar şi aşa, multe dintre activităţile industriale au continuat, chiar dacă diminuate. Ritmul de creştere economică, industrială, generează un consum de resurse foarte mare. Indiferent cum se analizează lucrurile, avem o problemă majoră cu consumul iraţional de resurse ale naturii şi deja am trecut de ceasul al 12-lea. Trebuie să acţionăm urgent. Fenomene meteo extreme, deşertificarea, accesul redus la apă, poluarea extremă, toate astea generează un tablou foarte îngrijorător.", a declarat Cristian Buşoi în exclusivitate pentru DC NEWS. 

VEZI ŞI De sâmbătă, 22 august, omenirea trăiește ”pe datorie” până la sfârşitul anului

Populaţia, în creştere. Buşoi, semnal de alarmă: Oraşe suprapopulate, haotice

"Ritmul de creştere a populaţiei a fost foarte susţinut în ultima sută de ani. Este o consecinţă firească a îmbunătăţirii sistemului de sănătate. Pentru viitor, există scenarii diferite. Unul dintre acestea este că ţările care au acum un nivel de dezvoltare ridicat vor estompa creşterea, cum se întâmplă în SUA sau în unele ţări europene. Chiar dacă nu vom mai asista la o creştere atât de susţinută în următorii ani, populaţia probabil va ajunge la 10 miliarde şi cu obiceiuri de consum mai mari decât până acum. 

Într-adevăr, nu putem continua cu abordările actuale! O bună parte din populaţie locuieşte la mai puţin de 20 de mile de ţărm. Multe dintre marile oraşe sunt foarte aproape de oceane sau mări. Evident că, odată cu schimbarea climatică, multe astfel de aşezări sunt în pericol, mai ales dacă va creşte mult nivelul mărilor sau oceanelor. Creşterea temperaturilor ar face puţin probabilă locuirea deşerturilor, care se vor mări odată cu creşterea temperaturilor. Cel mai probabil, vom vedea aglomerări urbane din ce în ce mai mari, haotice, cosmopolite, din ce în ce mai puţin sigure din punct de vedere al siguranţei cetăţeanului.", a mai spus europarlamentarul.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News