Sociologul Bogdan Ficeac a atras atenția asupra riscurilor la care se expun oamenii când își simplifică viața și oferă sarcinile de zi cu zi inteligenței artificiale.

Una dintre cele mai importante mișcări ale începutului de an 2025 a fost renunțatea la verificatorii de conținut de pe Facebook, aceasta fiind privită ca o revenire majoră la libera exprimare pe rețelele de socializare. În acest context, sociologul consideră că oricum mediul online nu poate fi controlat niciodată în totalitate și întotdeauna vor exista „portițe“ prin care oamenii vor reuși să se exprime pe Internet.

„S-a ridicat cenzura după 20 ianuarie. Zuckerberg a scos fact-checking-ul, se renunță la politicile woke“, a precizat Val Vâlcu.

„E un început, dar să așteptăm să vedem, că și aici vor fi nenumărate nemulțumiri. Una e ce se întâmplă în SUA, alta e ce se întâmplă în Europa. Evident că atunci când plouă la Washington, se mai deschid umbrelele și pe aici. Trendurile vor continua și automat vor apărea și anumite supărări, revolte, manifestări din partea celor care reușiseră să impună anumite subiecte pe ordinea de zi.

Una peste alta, e un început bun. Pe de altă parte însă, fie că există cenzura, fie că nu există, mediul online oricum nu poate fi controlat. Dacă  se cenzurează un anume site, imediat apar cinci în loc și preiau mesajele de acolo. Acum a mai apărut și inteligența artificială care o să umple mediul online cu fake news-uri cât cuprinde“, a precizat Bogdan Ficeac.

Viața reală, transferată în online

De asemenea, în contextul dezvoltării inteligenței artificiale și capacității acesteia de a replica aproape la perfect realitatea, omenirea se expune unor riscuri mult mai ridicate decât în trecut, când de pildă cei care doreau să facă înșelătorii erau destul de limitați, dar cel mai important erau cunoscuți și nu se ascundeau în spatele unui ecran.

„Dar depinde ce-i dai să facă acestui robot, că unii spun că poate fi utilizat în demontarea fake news-ului“, a completat Val Vâlcu, făcând referire la IA.

„S-a tot spus că inteligența artificială face tot ce îi spune omul și nu trebuie să ne facem mari griji, dar omul nu-i spune numai de bine. Sunt foarte mulți care lucrează la niște programe extrem de sofisticate, începând de la hackeri și cei care propagă pe Internet tot felul de înșelătorii, imitând extrem de realist figurile, vocile, intonația unor personaje foarte cunoscute și respectate, care îi invită pe cetățeni să investească în ceva anume. Sunt zeci de mii de atacuri în fiecare zi“, a mai zis Bogdan Ficeac.

„Pe vremuri, o bună parte dintre escroci erau identificabili, dar acum e o avalanșă uriașă, mai ales că foarte multe persoane și-au mutat efectiv viața pe online. Trăiesc în realitatea fizică, dar mental sunt în mediul online. Ironia ironiilor e când se adună prietenii și se duc la restaurant și stau toți pe Internet și după 2 ore se trezesc că se închide restaurantul și trebuie să plece. Ei nu au vorbit deloc. Interacțiunea umană nu mai există și pe Internet sunt mult mai multe posibilități de înșelare, de creare de conținut fals, care deja depășește foarte mult pe cel real și verificat“, a mai punctat Bogdan Ficeac.

Riscurile inteligenței artificiale asupra tinerilor

Faptul că tinerii au acces la tehnologie încă din primii ani de viață are un efect devastator asupra sănătății mentale a acestora, deoarece spiritul critic rămâne slab dezvoltat, vocabularul este din ce în ce mai sărac, și rămân ancorați pe parcursul vieții doar în niște nevoi de bază, fără dorința de evoluție spirituală și dezvoltare personală, deoarece inteligența artificială face și livrează totul în locul lor. 

„S-a pus problema limitării timpului petrecut pe rețele. Sunt școli prin Occident unde nu au voie cu telefon mobil. În Suedia i-a dus pe o insulă ca să nu aibă acoperire“, a mai zis Val Vâlcu.

„Interzicerile astea nu au ele foarte mult efect pentru că se găsesc mereu căi de ocolire a lor. Marea problemă este că cu cât e mai simplu procesul de a asimila niște cunoștințe, fără să ai gândirea critică, cu atât creierul se atrofiază. Există un mare pericol de atrofiere a creierului, pentru că nu mai există niciun fel de provocare.

Vom ajunge să avem generații întregi de bipezi cu înfățișare umană. Tinerii au un vocabular extrem de redus, că de aceea și Internetul are succes. Aceste lucruri se reflectă biologic asupra neocortexului și mai funcționează doar anumite zone ce țin de supraviețuirea minimală. Inteligența artificială ajunge să coordoneze oamenii ca și cum ar fi nevoie niște roboți care au nevoie de instrucțiuni pentru fiecare mișcare pe care o fac“, a concluzionat Bogdan Ficeac.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News