Oltenia sub ocupație austriacă. Cum s-au opus oltenii Imperiului Habsburgic

Totul se petrecea în contextul în care după înfrangerea otomanilor în fața habsburgilor și după Pacea de la Passarowitz, din 1718, Oltenia era cedată de Imperiul Otoman. Ea trecea sub ocupație austriacă. Era practic pentru întâia oară când un teritoriu românesc intra în contact cu instituțiile occidentale. 

Însă perioada de ocupație nu a durat mult, ea s-a încheiat în 1739. Oltenii nu au putut fi integrați în sistemul austriac așa cum habsburgii și-au dorit. Pe lângă faptul că ocupația a dat naștere fenomenului haiduciei, ea a fost un eșec nu doar prin prisma diferențelor culturale sau religioase, ci mai ales datorită sistemului pe care austriecii încercau să-l impună și care nu a fost deloc pe placul boierilor români. Istoricul Alex Mihai Stoenescu, prezent la interviurile DC NEWS, a vorbit despre acest aspect.

Oltenia, provincie de nestăvilit

„Când au venit austriecii în Oltenia, primul lucru pe care l-au făcut a fost să încerce să transforme această provincie într-o provincie austriacă. După modelul care funcționa în Occident. Primul lucru pe care au încercat să-l facă, a fost primul instrument al modernității occidentale, taxele și impozitele. Au încercat să introducă sistemul de la ei.

Acest sistem avea o mare problemă în Oltenia. El se baza pe cunoașterea numărului de locuitor și al averii lor”, a explicat Alex Mihai Stoenescu care a amintit că atât boierii cât și supușii acestora erau privilegiați de plata taxelor înainte de ocupație.

Totodată, istoricul a mai arătat că elementele de bază al impozitării erau numărul de oameni și, bineînțeles, averea fiecăruia pentru a cunoaște procentul pe care aveau să-l impoziteze. Dar acest lucru nu era cu putință în Oltenia.

„Primul aspect de care s-au izbit a fost că nu știa câți locuitori sunt în Oltenia. Au adus tot felul de funcționari care să încerce să facă recensământul în Oltenia. Boierii nu au fost niciodată de acord cu introducerea acestor taxe. Ei erau scutelnici, moșnenii erau liberi. Nu le convenea acest lucru și aici intervine aspectul politic”, a mai precizat Alex Mihai Stoenescu.

Boierii, negocieri secrete. Habsburgii nu s-au ținut de promisiune

În fapt, așa cum precizează și istoricul, boierii olteni au negociat în secret și au facilitat pătrunderea austriecilor în provincie, habsburgii fiind văzuți drept o alternativă mult mai viabilă decât otomanii.

În timpul negocierilor purtate, boierii au solicitat în mod expres să își păstreze autonomia și Oltenia să fie administrată după forma veche. Dar acest lucru se pare că nu s-a întâmplat deoarece partenerii cu care boierii români au purtat negocieri erau în mare parte generali și reprezentați ai armatei. Din punct de vedere politic lucrurile stădeau diferit, Imperiul Habsburgic oriunde ocupa introducea teritoriul respectiv în sistemul imperiului.

„Boierii au început să negocieze în secret cu autoritățile austriece o posibilă eliberare a Țării Românești de sub susezeranitatea otomană. Au negociat în secret, au purtat discuții, au și favorizat pătrunderea unor trupe austriece care au trecut prin Oltenia și chiar la un moment dat au ajuns și au intrat în București, l-au capturat. (...) Boierii români au intrat în aceste negocieri secrete cu austriecii, dincolo de aspectele religioase, era vorba de o forță militară creștină care a ajuns la granițele Țării Românești. Sigur, era vorba de catolici, dar nu erau păgânii cum le spuneau ei otomanilor.

Un al doilea aspect este că negocierile lor secrete au fost foarte importante. De la început au cerut să se păstreze regimul de autonomie al Țării Românești. Acel regim de autonomie stabilit prin tratatele, prin actele încheiate de domnitorii români cu Califatul apoi Imperiul Otoman, acte care în epoca modernă au primit denumirea de capitulații”, a mai precizat Alex Mihai Stoenescu la DC News.