Victoria lui Klaus Iohannis a surprins analiștii prin scorul la care a fost obținută. Explicația care a circulat după alegeri este prea simplistă și nu se bazează pe măsurători științifice. Este doar o speculație, arată sociologul Gabriel Hâncean, specialist în rețele sociale și comportament organizațional.

Hâncean a lansat, într-un interviu acordat DCNews, o ipoteză fundamentată de teoriile mass-media. Clasa politică, partidele și chiar candidatul câștigător riscă să se confrunte  cu mari surprize, dacă nu au explicații corecte pentru ceea ce s-a întâmplat în 16 noiembrie.

-Sunteți de acord cu ideea că Iohannis a fost trimis la Cotroceni de generația Facebook, de internet și de Diaspora?

-Nu, sunt explicații simpliste, neverificate, au la bază senzații, păreri ale unor protagoniști. Rezultatul votului este produsul unui ansamblu complex de cauze. Internetul, în general, și în special comunitățile on-line, cum este Facebook, au facilitat și accelerat circulația informațiilor. Pentru cazul la care facem referire, mediul online a fost un instrument și nu o cauză. Rolul principal l-au avut mesajele și mai ales imaginile transmise de televiziunile de știri. În turul I, s-a văzut că opțiunile politice sunt distribuite egal între cei doi candidați. Ponta avea 40%, Iohannis 30%, dar era limpede că voturile pentru Elena Udrea și Monica Macovei mergeau către candidatul de Dreapta. Dacă prezența era ca la precedentele alegeri, Ponta câștiga, diferența făcând-o  votul de rețea politică, cu primari, organizații etc. Șansele lui Iohannis creșteau pe măsură ce aducea la vot oameni neimplicați în dezbaterea electorală, care nu votaseră, fie pentru că erau prea tineri, fie pentru că nu au fost interesați. Au reușit să aducă la urne 65%, un record care explică scorul cu care a câștigat.

-Nu s-a folosit Internetul?

-A fost un proces de contagiune complexă, cu o componentă emoțională extrem de importantă. Iar rolul principal l-au avut imaginile din presa video, cu cozile de la ambasade. Televiziunile au facilitat expunerea simultană la informația vizuală, care apoi a circulat și pe internet. Altfel spus, internetul a fost folosit ca instrument de transmitere și circulație a informației.

-Doar două televiziuni au insistat asupra subiectului.

-Este drept că posturile critice cu Victor Ponta au audiență mai mică decât cele favorabile, dar oamenii zapează, schimbă posturile, mai ales într-un moment electoral. Vor să vadă ce spune acolo, ce spune dincolo, apoi se întorc la postul preferat. Iar toate televiziunile au dat imagini din diaspora, absolut toate, nu doar cele critice cu Ponta. Asta a crescut credibilitatea imaginilor și a campaniei derulate prin internet. În plus, în funcție de opțiunile asumate, televiziunile au reconstruit informațiile legate de cozile din Diaspora. Au fost exerciții de dramaturgie socială prin circulația ”poveștilor” din jurul cozilor: părinți cu copii, care au venit cu o seară înainte, mesaje emoționale, personalități care stau la rând etc. Devenea evident, pe măsură ce trecea timpul, în ziua alegerilor, că mulți oameni nu vor apuca să voteze. Este foarte probabil ca acest lucru să-i fi responsabilizat pe cei din țară, care au ieșit în număr mare la urne.

-Au dat un vot anti-sistem?

-Cred că se exagerează importanța votului anti-sistem. Inclusiv Iohannis a dat semnale către acest grup electoral, cu mulțumiri, cu asigurări. Dar nu votul anti-sistem explică surpriza din turul II.  ”Tinerii frumoși”, cei cu #unițisalvăm au avut candidați antisistem, în turul I. Monica Macovei a luat câteva procente, care s-au dus la Iohannis, ajutându-l să egaleze scorul obținut de Ponta în turul I.  Nu ”tinerii frumoși” au făcut  diferența.  De fapt, a fost o reacție împotriva birocrației, al cărei simbol, în țară, sunt cozile. De la fisc, de la medic, de la primărie. Toate generațiile de români au experiența cozii, așa îi tratează pe ei administrația. Iohannis nu a fost votat neapărat ca membru al ACL, dovadă turul I. Ci ca reacție la eșecul administrației publice din România. Ponta a fost sancționat pentru că se folosea de cozi ca să câștige. Toți cei care au suferit din cauza statului la cozi s-au identificat cu adversarii lui Ponta.

-Facebook  a fost declanșatorul revoltei.

-Doar aparent. Gândiți-vă cum funcționează acest site de socializare: în cercuri de prieteni, de oameni cu preocupări similare, cu aceleași opțiuni. Fluxul de informație din afara cercului de prieteni este ”gâtuit” de un algoritm al site-ului, care organizează modul în care se succed postările. Informația care vine din alte cercuri o vom vedea cu un decalaj, în timp, dacă o vom vedea. La televiziune informația se transmite simultan, către toate grupurile, iar separarea în funcție de preferințe, într-un moment electoral, când toți zapează, este aproape absentă. Argumentul principal este legat de timp. Valul masiv de oameni care au ieșit la vot, în țară, împotriva lui Victor Ponta a fost înregistrat după ora 16, când a devenit clar că mulți dintre cei din Diaspora nu vor putea vota, din cauza cozilor. Ori, avem un decalaj de 6 ore, ca viteză, în ceea ce privește informația difuzată pe Facebook. Televiziunea a acționat în timp real, mobilizând mai mulți decât putea Facebook să facă.

-Strategiile politice se vor schimba, după 16 noiembrie 2016?

-Schimbarea ține de gradul de maturitate al clasei politice. Acum se tem, se vor feri de orice sursă de conflict, fiindcă se gândesc să nu aprindă o scânteie, ca la alegeri, de unde nu se așteaptă. Când simplifică foarte mult explicațiile, nu învață nimic. În 2009, s-a pus victoria lui Băsescu pe seama votului din Diaspora. Nu au înțeles importanța mesajului anti-corupție, sau anti-birocrație, de exemplu. Acum se explică totul prin generația Facebook. Dacă ai astfel de explicații simplificate, totul se va reduce la strategii de marketing politic: să aibă grijă să nu supere, să-i cultive pe cei gălăgioși, care pot determina reacții emoționale. Văd și la noul președinte un comportament ritualist, simbolic: merge la o fată din diaspora, decorează anti-comuniști. Ponta, de cealaltă parte, vrea să dea legea votului prin corespondență. Strategiile majore, pe care trebuie să le asume clasa politică, nu se întrevăd. Dacă politicienii ar fi învățat ceva din votul de la 16 noiembrie ar declanșa modificări de structură în administrație, ar profesionaliza birocrația, ar face să dispară cozile de la administrațiile financiare, din sistemul medical etc. Cozile de la vot se rezolvă mult prea simplu, adevărata schimbare ar fi să nu mai avem cozi la gișeu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News