Data publicării:
Noul Front Popular. Cine sunt câștigătorii alegerilor din Franța și pentru ce militează
Alianța de stânga Noua Frontă Populară (NFP) din Franța, formată rapid după ce președintele Emmanuel Macron a convocat alegeri parlamentare anticipate, a câștigat surprinzător scrutinul organizat duminică.
NFP reunește partide precum La France Insoumise, Partidul Socialist, Ecologiștii, Partidul Comunist Francez, Génération.s, Place Publique și alte partide de centru-stânga și stânga, mobilizând asociații, sindicate și societatea civilă. Cu un obiectiv comun de a înfrânge Frontul Național de extremă dreaptă, numele său evocă alianța antifascistă interbelică, Frontul Popular.
Frontul Popular a fost o alianță a mișcărilor de stânga din Franța interbelică, care includea Partidul Comunist Francez (PCF), formațiunea socialistă SFIO și Partidul Radical-Socialist Republican. La trei luni după victoria Frontului Popular spaniol, Frontul Popular francez a câștigat alegerile legislative din mai 1936, ducând la formarea unui guvern condus de liderul SFIO Léon Blum, compus din miniștri republicani și socialiști.
Programul comun al NFP include anularea reformei pensiilor din 2023, creșterea salariilor din sectorul public și a beneficiilor sociale, majorarea salariului minim cu 14% și înghețarea prețurilor la alimentele de bază și energie. Finanțarea acestor măsuri se va face prin reintroducerea unei taxe pe avere, anularea multor scutiri fiscale pentru bogați și creșterea impozitului pe venit pentru cei mai mari înstăriți locuitori ai Franței. În privința altor probleme, cum ar fi politica externă și integrarea europeană, politicile Frontului sunt în favoarea cooperări.
NFP nu a anunțat încă pe cine va propune pentru funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, cele mai cunoscute figuri ale formațiunii au prima șansă. Lista Reuters de favoriți este următoarea:
JEAN-LUC MÉLENCHON, LIDERUL PARTIDULUI FRANȚA NESUPUSĂ
Jean-Luc Mélenchon, în vârstă de 72 de ani, este o prezență constantă în politica de stânga franceză de decenii și a deținut posturi ministeriale în guvernele anterioare, când era membru al Partidului Socialist.
A candidat la președinție în 2012, 2017 și 2022, obținând rezultate din ce în ce mai bune. În 2022, a ajuns pe locul trei, imediat în spatele liderului de extremă dreapta Marine Le Pen. Macron a câștigat acel scrutin.
Un orator înflăcărat, Mélenchon este una dintre cele mai controversate figuri din politica franceză, entuziasmându-i pe unii alegători și înspăimântându-i pe alții cu propunerile sale fiscale radicale și retorica de clasă.
MARINE TONDELIER, LIDERA VERZILOR
Marine Tondelier, în vârstă de 37 de ani, a crescut în Henin-Beaumont, un oraș din nordul Franței cunoscut ca bastion al Frontului Național (RN) și al liderului său, Le Pen.
Tondelier are o istorie lungă de opoziție față de RN.
A fost aleasă membru al consiliului municipal al orașului în 2014, în opoziție. În 2017, a publicat o carte intitulată "Știri de pe Front", documentând experiențele sale sub administrația RN.
În 2021, Tondelier a fost aleasă în consiliul regional nordic și a devenit liderul Partidului Verde, cel mai cunoscut partid ecologist din Franța, în anul următor.
RAPHAËL GLUCKSMANN, PARTIDUL SOCIALIST
Raphaël Glucksmann, în vârstă de 44 de ani, a condus lista Partidului Socialist la alegerile europene de la începutul lunii iunie. A obținut aproape 14% din voturi, imediat după grupul „Împreună” al lui Macron. Acest rezultat a fost considerat un semn de revigorare pentru un partid care a guvernat Franța în deceniile trecute, dar care recent a căzut în uitare electorală.
Glucksmann a urmat școli prestigioase și a avut o carieră în jurnalism și televiziune, înainte de a se orienta către diverse domenii, inclusiv drept consilier al fostului președinte georgian Mikheil Saakashvili.
El pledează pentru un sprijin european puternic pentru Ucraina în rezistența acesteia împotriva invaziei ruse.
LAURENT BERGER, FOST LIDER AL SINDICATULUI CFDT
Laurent Berger, în vârstă de 55 de ani, este fostul lider al unuia dintre principalele sindicate franceze, CFDT. Are un istoric de opoziție fermă față de RN.
Berger a declarat că nu dorește să fie prim-ministru, dar alți analiști de stânga l-au propus, considerându-l o figură unificatoare și o alternativă populară la Mélenchon.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News