Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Noile modificări ale Codului fiscal, pe agenda ședinței de Guvern de vineri
Noile modificări ale Codului fiscal, pe agenda ședinței de Guvern de vineri / Sursa foto - Guvernul României
Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de vineri, prin ordonanţă, o serie de modificări la Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, în privinţa impozitului pe profit se propune extinderea facilităţii privind scutirea de impozit a profitului investit şi pentru investiţiile în active utilizate în activitatea de producţie şi procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacităţi de producţie, şi de a le moderniza pe cele existente.
Totodată, se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum şi pentru cele distribuite/plătite nerezidenţilor. De asemenea, prin acelaşi proiect se are în vedere aplicarea opţională a sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Modificările sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor
Potrivit documentului, modificările sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor promovate prin proiectul de ordonanţă sunt: aplicarea opţională a sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor prin reducerea plafonului veniturilor obţinute în anul precedent, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro;
pentru anul fiscal 2023, veniturile luate în calcul pentru stabilirea limitei de 500.000 euro, echivalentul în lei, precum şi celelalte elemente care constituie baza impozabilă, sunt cele înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile la 31 decembrie 2022.
Ministerul Finanţelor propune şi abrogarea impozitului specific unor activităţi începând cu 1 ianuarie 2023, faţă de luna august a acestui an cum era în prima propunere de proiect.
Ce se întâmplă cu jocurile de noroc
În cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc, se propune menţinerea modalităţii de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranşe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% şi 40%.
Totodată, baremul de impunere propus cuprinde şi modificarea tranşelor de venit. În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare venit brut primit de contribuabil.
Cât priveşte impozitul pe venit şi contribuţii sociale obligatorii se propune, între altele, modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.
O altă propunere vizează modificarea plafonului până la care contribuabilii determină venitul net anual pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.
Alte modificări la Codul Fiscal
Alte modificări vizează instituirea unei condiţii de deţinere de titluri de participare de către acelaşi acţionar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi în cazul acţionarilor asociaţilor care deţin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot; limitarea la 20% a veniturilor obţinute din consultanţă şi management;
excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a persoanelor juridice care desfăşoară activităţi: în domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum şi a persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.
În şedinţa de Guvern va fi aprobat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investiţiilor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienţei energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari şi IMM-uri, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităţilor publice locale, precum şi unele măsuri în domeniul specializării inteligente.
Printr-o altă ordonanţă de urgenţă, Executivul va adopta unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaţilor din Ucraina precum şi acordarea de granturi din fonduri externe rambursabile pentru investiţii destinate retehnologizării IMM-urilor.
Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă vizează preluarea de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale a unor creanţe bugetare aflate în administrarea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, asupra unor societăţi deţinătoare de bunuri utile facilitării şi fluidizării transportului de resurse strategice şi ale rezervelor de stat. Tot printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul va completa OUG nr. 80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar.
Astfel, la propunerea Ministerului Educaţiei, se va aproba organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor didactice, didactice auxiliare şi nedidactice, precum şi a funcţiilor de conducere, vacante sau temporar vacante din unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior. În şedinţă va fi aprobat şi un memorandum privind înfiinţarea punctelor de trecere a frontierei de la Racovăţ - Diakivţi, Vicovu de Sus - Krasnoilsk şi Ulma - Ruska, comune cu Ucraina.
CCIR a transmis Guvernului o serie de propuneri privind modificarea Codului Fiscal
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), împreună cu Camerele de Comerț și Industrie Județene și companiile membre ale acestora, au înaintat azi, 13 iulie, prim-ministrului Guvernului României, Nicolae Ciucă, o serie de propuneri față de proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, avându-se în vedere impactul major al actului normativ asupra activității antreprenorilor români, climatului investițional și economiei naționale.
CCIR consideră ca imperativ necesară consultarea organizațiilor reprezentative ale mediului de business în marja modificării/completării Codului Fiscal, precum și realizarea unor analize de impact corespunzătoare pentru asigurarea unui climat favorabil dezvoltării afacerilor. Asemenea multor țări din occident și România se confruntă cu o criză severă a forței de muncă, în special a lucrătorilor calificați, iar acest aspect poate fi realizat doar prin măsuri care vizează, pe baza unor analize fundamentate, acordarea de facilități, redimensionarea impozitelor etc., astfel încât costurile cu forța de muncă în țara noastră să nu mai fie atât de ridicate, iar migrația forței de muncă să fie diminuată, dacă nu chiar eliminată.
Plecând de la aspectele argumentate, CCIR a înaintat Guvernului României o scrisoare conținând următoarele observații și propuneri în ceea ce privește proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal:
· în contextul măsurilor de modificare a unor reglementări fiscale, trebuie continuate demersurile pentru creșterea colectării la bugetul de stat, astfel încât, pe termen mediu și lung, să nu mai fie necesară majorarea taxelor; în acest sens, susținem faptul că, în cursul acestui an, trebuie luate cu prioritate, toate măsurile de control care se impun din partea organelor fiscale, pentru o cât mai eficientă colectare a impozitelor și taxelor datorate de contribuabili și, în egală măsură, trebuie asigurată o creștere considerabilă a veniturilor la buget de stat prin combaterea evaziunii fiscale și intensificarea controalelor, în sectoarele de activitate cu cel mai mare risc.
· oferirea de facilități vizând scutirea de impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacități de producție și de a le moderniza pe cele existente.
reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 milion de Euro la 500.000 Euro, pentru încadrarea unei companii în categoria microîntreprinderilor;
· în ceea ce privește măsura instituirii unei taxări de 1% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor cu condiția ca acestea să aibă, obligatoriu, cel puțin un angajat cu normă întreagă, considerăm necesară o evaluare mai aprofundată, în condițiile în care pentru microîntreprinderile aflate la debut de activitate este dificil să se susțină o normă întreagă.
· referitor la propunerea de majorare a impozitului pe dividende de la 5% la 8%, care vizează descurajarea folosirii veniturilor din dividende pentru remunerarea angajaților, considerăm că, pentru a avea efecte benefice asupra mediului de business, o asemenea măsură ar trebui corelată cu diminuarea taxelor pe muncă, care sunt încă necompetitive în România;
· în privința propunerii de taxare a contractelor part-time la nivelul salariului minim, considerăm că este necesară reevaluarea oportunității implementării acestei măsuri și analiza impactului specific, întrucât aceasta ar putea determina o mai mare creștere a costurilor cu forța de muncă, în plină criză existentă pe această piață, la nivel național și european. Susținem, în același timp, necesitatea intensificării controalelor din partea Inspectoratelor teritoriale de muncă pe latura verificării cazurilor de „muncă la negru” și, implicit, combaterea acestui fenomen; Vezi continuarea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
