Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Noile măsuri fiscale, adoptate oficial: „Nu este oportun şi nici necesar să facem ajustări radicale”/ video
Sursa: Pixabay
Guvernul a adoptat vineri forma finală a ordonanţei de modificare a Codului fiscal, câteva măsuri urmând să intre în vigoare la începutul lunii viitoare, a anunţat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, în briefingul care a urmat şedinţei Executivului.
"Astăzi am adoptat forma finală a ordonanţei privind modificările la Codul fiscal. Sunt o o serie de măsuri care intră in vigoare de la 1 ianuarie 2023 şi câteva măsuri care intră în vigoare începând din data de 1 august 2022.
O să accentuez această chestiune privind abordarea echilibrată pe această reformă fiscală, pentru că au fost o serie de poziţii ale mediului public prin care s-a solicitat o abordare mai radicală.
Guvernul a considerat că, la acest moment, având în vedere situaţia complicată prin care trecem, nu este oportun şi nici necesar să facă ajustări radicale de mediu fiscal ci este bine să-şi continue traiectoria de susţinere a mediului de afaceri şi de consolidare a mediului de afaceri onest", a subliniat ministrul Finanţelor.
VIDEO aici:
Impozit de 1% din cifra de afaceri pentru domeniul HoReCa
Termenul de intrare în vigoare a impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru sectorul HoReCa va fi 1 ianuarie 2023, a anunţat, vineri, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, la finalul şedinţei de Guvern în care a fost adoptată forma finală a ordonanţei de modificare a Codului fiscal.
"Ca modificări care au avut loc în această săptămână, aş prezenta situaţia de la sectorul HoReCa, în care termenul de intrare în vigoare a impozitului pe cifra de afaceri de 1% sau a opţiunii pentru impozit pe profit a fost dus către data de 1 ianuarie 2023. O modificare importantă a Codului fiscal în beneficiul economiei, din punctul nostru de vedere, o reprezintă extinderea facilităţii de scutire a profitului, scutirea de impozit a profitului reinvestit şi pentru zona de dezvoltare, de procesare, producţie, pentru că avem acest feedback în economie. Economia reacţionează pozitiv atâta timp cât este sprijinită şi trebuie să fie sprijinită şi fiscal", a menţionat ministrul Finanţelor.
El a arătat că au fost eliminate din actul normativ o serie de excepţii, cum ar fi cota redusă de TVA de 5% la serviciile de restaurant, cazare şi catering, în aceste sectoare revenindu-se la cota de 9%. De asemenea, s-a revenit la cota de TVA de 19% la băuturile pe bază de îndulcitori sau zahăr.
Pe de altă parte, începând cu data de 1 august 2022, va avea loc o ajustare a accizelor la tutun, precum şi a plafonului pentru care se acordă facilităţi în industria alimentară şi domeniul construcţiilor.
"O diminuare a plafonului pentru care se acordă facilităţi la construcţii şi industria alimentară de la 30.000 de lei la 10.000 de lei, începând cu data de 1 august, o ajustare a accizelor la tutun, inclusiv tutun încălzit, începând cu data de 1 august, dar şi la alcool, având în vedere faptul că aceste accize, la tutun, nu au fost actualizate în acest an. Necesitatea unui calendar predictibil de cinci ani pentru accize şi pentru alcool, faptul că nu au fost ajustate încă din 2015, o eliminare a facilităţilor privind deductibităţile la tranzacţiile imobiliare şi revenirea la impozitarea la valoarea reală", a spus ministrul.
Ulterior, de la 1 ianuarie 2023, va exista o ajustare a excepţiilor care sunt pe zona de microîntreprinderi, în sensul în care plafonul până la care o microîntreprindere poate funcţiona va fi redus la 500.000 de euro, de la un milion de euro în prezent.
Câciu a amintit, totodată, de condiţionarea de existenţă a cel puţin unui angajat în cazul microîntreprinderilor, limitarea la 20% a veniturilor din consultanţă şi management şi excluderea unor activităţi din obiectul de activitate al acestor microîntreprinderi, cum ar fi activităţi din domeniul bancar, al asigurări şi reasigurărilor, al pieţei de capital şi din domeniul jocurilor de noroc.
"O ajustare a cotei privind impozite pe dividende de la 5 la 8%, o ajustare a plafonului privind veniturile din activităţi independente pe persoană fizică autorizată, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale şi norma de venit - reducerea acestui plafon de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. O limitare a beneficiilor impozitate favorabil la 33% faţă de salariu aflat în plată şi ajustarea modului în care se plătesc contribuţiile şi impozitul la contractele part-time, evident cu păstrarea unor excepţii. Dacă cumulul contractelor part-time este la nivelul unui salariu minim, atunci se plătesc contribuţiile proporţional cu contractele part-time, dacă nu se plătesc contribuţii la nivelul salariului minim. Pe de altă parte, există şi excepţiile cu privire la studenţi, elevi, pensionari şi persoane cu dizabilităţi. Totodată, am ridicat la 4.550 de lei plafonul pentru care salariaţii din România beneficiază de reduceri, pentru cei care au persoane în întreţinere, şi am introdus reduceri suplimentare pentru cei care sunt tineri până la 26 de ani sau pentru familiile care au câte un copil în întreţinere sau 2 sau 3 în funcţie de numărul de copii, o deducere suplimentară de 100 de lei/copil", a subliniat ministrul Finanţelor.
„Constructorii ar trebui să crească salariile angajaţilor”
Constructorii ar trebui să crească salariile angajaţilor, în condiţiile în care 80% dintre aceştia sunt plătiţi cu salariul minim, consideră ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. Guvernul a adoptat vineri forma finală a ordonanţei de modificare a Codului fiscal, care prevede, printre altele, diminuarea plafonului pentru care se acordă facilităţi în construcţii şi industria alimentară, de la 30.000 de lei la 10.000 de lei, începând cu data de 1 august 2022.
'80% din salariaţii din construcţii sunt la această facilitate. Cred că ar fi bine şi din partea constructorilor să facă un efort în interiorul facilităţii între 3.000 şi 10.000 să ridice un pic salariile muncitorilor. Repet, 80% dintre muncitorii din construcţii sunt plătiţi cu salariul minim de 3.000 de lei. 3.000 de lei în 2022 nu sunt egali cu 3.000 de lei din 2018. Şi să nu uităm un lucru: statul decontează aceste cheltuieli prin investiţiile pe care le face. Şi aş vrea să finanţăm cheltuielile din construcţii pentru investiţiile statului şi ale autorităţilor locale şi să păstrăm forţa de muncă în ţară, iar facilităţile să vizeze realizarea unei Românii dezvoltate', a completat oficialul guvernamental.
El a fost întrebat de jurnalişti de ce va fi aplicată această măsură de la 1 august, în condiţiile în care firmele din sector se tem că vor rămâne fără forţă de muncă.
'Această măsură a fost pentru salariul minim, nu pentru cele superioare. Să păstrezi un plafon de 30.000 cu facilităţi fiscale în condiţiile în care salariul mediu în România este de 6.300 de lei este incorect. Atunci am scăzut acest plafon la 10.000 de lei', a răspuns Câciu. El a amintit că facilitatea privind acordarea salariului minim de 3.000 de lei în construcţii a fost introdusă în anul 2018, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
