Astăzi e Ziua Naţională a Armânilor / Dzuua Natsionalã a Armãnjlor. Dragii mei vă urez din toată inima mea, cu dragoste, respect și plecăciune, La mulți ani! / Tră mulţă añi! a scris artistul Nicu Alifantis pe pagina sa de Facebook.

„Ziua Naţională a Aromânilor de Pretutindeni” este sărbătorită, din 1990, pe data de 23 mai, la iniţiativa Ligii Aromânilor din Macedonia/FYROM. Acest fapt se datorează faptului că ăe 10/23.V.1905 a fost tipărită „Iradeaua” sultanului Abdul Hamid al II-lea prin care li se recunoşteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, şcolar şi religios. 

Conform Academiei Române: "Poporul român are patru ramuri istorice - dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni. Toţi aceşti români formează o unitate etnică şi vorbesc aceeaşi limbă."

În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, Academia Română îşi reafirmă punctul de vedere cu privire la identitatea istorică şi lingvistică a românilor din nordul şi din sudul Dunării.

Conform adevărului ştiinţific, poporul român are patru ramuri istorice - dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni - vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toţi aceşti români formează o unitate etnică şi vorbesc aceeaşi limbă.

Dialectele româneşti - dacoromân, aromân, meglenoromân şi istroromân - se întâlnesc într-un spaţiu vast, din Maramureş şi Carpaţii nordici în nord până în Epir şi Tesalia în sud, din Istria, la Marea Adriatică în vest până la Marea Neagră şi dincolo de Nistru în est. Vorbitorii lor sunt urmaşii populaţiei autohtone romanizate din Imperiul Roman de Răsărit.

Atestate în trecut pe un teritoriu unitar, în nordul şi în sudul Dunării, dialectele româneşti s au izolat de-a lungul timpului, în urma pătrunderii slavilor în Peninsula Balcanică începând cu secolul al VII-lea, fapt care a determinat unele deplasări ale vorbitorilor în acest spaţiu geografic în perioada Evului Mediu. Dacoromânii sunt continuatorii românităţii nord-dunărene, în timp ce aromânii, meglenoromânii şi istroromânii sunt continuatorii românităţii sud-dunărene.Unitatea dialectelor româneşti a fost susţinută unanim de-a lungul timpului de către cei mai importanţi lingvişti români (Ovid Densuşianu, Alexandru Philippide, Sextil Puşcariu, Theodor Capidan, Alexandru Rosetti, Tache Papahagi, Eugeniu Coşeriu) şi străini (Wilhelm Meyer-Lubke, Gustav Weigand, Matteo Bartoli, Giuliano Bonfante, Alf Lombard, Carlo Tagliavini, Gerhard Rohlfs), conform unui comunicat al Departamentului de Comunicare
Institutul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News