'La fiecare 12 minute, o femeie primeşte diagnosticul de cancer şi la fiecare 20 de minute o femeie moare din cauza acestui diagnostic. (...) Mă doare sufletul, când îmi amintesc prin ce încercări am trecut eu, personal, dar şi alături de persoane dragi; cum am luptat alături de ei, în suferinţă, şi cum, la urmă, i-am pierdut. Şi nu voi uita niciodată revolta pe care am simţit-o când mi-am dat seama că, poate, ar fi avut şanse reale să se vindece, dacă depistau din timp încercarea prin care vor trece', a spus Pauliuc, preşedinta Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, în cadrul dezbaterii 'Cancerul în rândul femeilor - direcţii de acţiune pentru îmbunătăţirea prevenţiei, a diagnosticului precoce şi accesului timpuriu la tratament', desfăşurată în contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului - 4 februarie.

Ea a subliniat că în lupta cu boala nu sunt importante doar chestiunile de ordin financiar şi medical, ci şi aspectul psihologic. Totodată, ea a reamintit că în noiembrie 2023, la Bruxelles, a fost adoptat Manifestul european al cancerului pentru 2024, în cadrul căruia este evidenţiată importanţa eliminării cancerelor prevenibile prin vaccinare. 'Punctul focal a fost reprezentat de cancerul de col uterin, prevenibil prin vaccinul anti-HPV. În ciuda eforturilor absolut remarcabile ale Fundaţiei Renaşterea din România, stăm totuşi foarte prost la acest capitol.

În România, anual, peste 1.500 de femei mor ca urmare a cancerului de col uterin şi aproape 3.400 sunt diagnosticate cu această boală. Incidenţa este de 2,5 ori mai mare decât media din UE, iar rata mortalităţii de peste patru ori mai mare. Situaţia vaccinării împotriva HPV a fost una îngrijorătoare în ultimii ani, cu o rată relativ scăzută de vaccinare şi un număr ridicat de cazuri de cancer de col uterin. La nivel european sunt vaccinaţi tot mai mult băieţii tineri împotriva virusului HPV.

În România, o astfel de discuţie pare încă tabu', a arătat ea. Nicoleta Pauliuc a invocat datele Institutului Naţional de Sănătate Publică aferente anului 2020, conform cărora au fost înregistrate 3.478 de decese ca urmare a unor tumori maligne ale sânului la femei, reprezentând o rată de mortalitate de 30,7 la un milion de femei. Decesele cauzate de tumora malignă a sânului la femei, în 2020, au avut o pondere de 7% din totalul deceselor generate de tumori. Totodată, ea a atras atenţia şi asupra faptului că femeile din mediul rural nu sunt încurajate să facă mamografii periodice.

'Este o procedură de screening simplă şi necostisitoare pe care nu pot să înţeleg de ce nu o putem generaliza. (...) Avem nevoie de fonduri pentru programe dedicate femeilor şi de anumite analize care să le fie dedicate. În general, cred că la nivelul programelor Ministerului Sănătăţii finanţate de Casă ar fi bine să existe o mai bună structură şi segmentare', a susţinut senatoarea.

Totodată, ea a pledat pentru o 'mai bună comunicare', menţionând că vaccinarea anti-HPV nu trebuie să se menţină la nivelul actual. 'Nu putem permite ca vaccinarea anti-HPV să rămână la nivelul de acum şi să ne complacem cu ideea că auriştii şi şoşociştii au câştigat şi această bătălie a luptei împotriva vaccinării', a susţinut senatorul PNL. Pauliuc a subliniat şi importanţa alocării unor fonduri mai bine ţintite în vederea unui mix de analize de prevenţie dedicate femeilor. În acest sens, a reamintit că prevenţia este mai ieftină decât tratamentul în sine, în cazul cancerului.

Ea şi-a exprimat susţinerea şi pentru programe de screening în vederea depistării cancerului de col utein, a cancerului de sân, osteoporozei la femei şi infecţiilor cu transmitere sexuală. Consilierul prezidenţial Diana Păun a apreciat la rândul său că statisticile sunt 'alarmante', subliniind că bolile oncologice afectează nu doar sănătatea fizică, ci şi bunăstarea emoţională şi socială a pacientelor, având 'un impact profund şi asupra familiilor lor' şi asupra comunităţii.

'Prevenţia şi diagnosticul precoce sunt fundamentale în demersul nostru, pentru a reduce impactul devastator al acestei maladii asupra societăţii noastre. (...) Este necesară o abordare interdisciplinară, colaborativă. Mă refer aici la corpul medical, la autorităţi, asociaţiile de pacienţi şi mass-media', a afirmat Diana Păun. 

Citește și - Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer: Creştere cu 21% a numărului de cazuri noi, în România

Numărul de cazuri noi de cancer a fost cu 21% mai mare în 2023 comparativ cu anul anterior, conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, a transmis, luni, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. 

Potrivit organizaţiei, numărul persoanelor cu cancer din România aflate în evidenţa medicilor a depăşit 550.000. Preşedintele FABC, Cezar Irimia, a declarat, într-o conferinţă de presă, că, în fiecare an, în România, se înregistrează peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, cu peste 45% mai multe faţă de media europeană. 'Este statistica Globocan din 2022. (...)

Avem un an subfinanţat faţă de necesar, mai ales că avem medicamente în aşteptare, să intrăm în posesia lor ca tratament. Ele sunt de mult trecute de Agenţia Naţională a Medicamentului. Cred că sunt 39, din câte îmi aduc aminte, de medicamente noi, introduse pe listă sau indicaţii noi, iar 11 nu au alternativă terapeutică. Aici aş putea să vorbesc despre cancerul triplu negativ, unde peste 800 de femei în România ar putea beneficia de tratamente salvatoare de viaţă', a afirmat Irimia, la conferinţa de presă organizată cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului - 4 februarie. Conform acestuia, deşi fondul alocat Sănătăţii a crescut, banii sunt 'insuficienţi', în condiţiile în care tratamentele aşteaptă să ajungă la pacienţi.

'Nu ne vom face nicio speranţă privind accesul la noi tratamente, tratamente inovatoare care pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte, decalajul dintre noi şi Uniunea Europeană rămânând constat de 5-6 ani. Nu mai vorbesc despre depistarea cancerelor în fază timpurie, pentru că neimplementarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului nu a generat demararea niciunui plan de screening populaţional. Avem în continuare un screening oportunist, chiar şi pe col uterin şi mamar, pentru că nu avem registre în acest sens. Nu poţi vorbi despre un plan naţional de screening fără să ai un registru alocat screening-ului. (...) Raportarea INSP este sub realitate. (...) Situaţia este cruntă în acest moment în România privind aprovizionarea spitalelor cu medicamente', a mai transmis preşedintele FABC. El a semnalat şi numărul insuficient de medici de familie la nivelul ţării.

'Din păcate, în caravanele noastre, am constatat că nu avem suficienţi medici de familie. (...) Urmează să se mai pensioneze şi intervine o întrebare firească: Ce vom face? Nimic din partea autorităţilor nu avem, nici măcar promisiuni. Absolvenţii nu prea se înghesuie la Rezidenţiat pe medicina de familie, pentru că nu este atractivă. Avem o adevărată problemă: când medicul de familie nu va mai fi, înseamnă că tot sistemul de sănătate se va prăbuşi', a susţinut Cezar Irimia. Conform FABC, datele Registrului European privind Inechităţile în Cancer arată că România înregistrează 'cea mai ridicată' rată de mortalitate prematură prin cancer de sân şi cancer de col uterin din Europa, precum şi a patra cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer pulmonar

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News