Află mai multe detalii despre studiul realizat asupra muncii forțate din Xinjiang.

Regiunea chineză Xinjiang continuă să supună membrii etniei uigure la muncă forțată, la doi ani după ce un raport al ONU a detaliat această practică abuzivă, potrivit unui nou studiu prezentat de POLITICO. Constatările vor exercita probabil presiuni asupra legislatorilor occidentali pentru a restricționa și mai mult importurile de produse din regiune.

Potrivit unui raport realizat de academicianul Adrian Zenz, sancționat de Beijing, care urmează să fie publicat săptămâna aceasta, ”transferurile de muncă forțată” ale forței de muncă musulmane uigure în 2023 ”le-au depășit pe cele din anul precedent și au depășit cotele impuse de stat”.

Studiul, care se concentrează pe anul 2023 și începutul acestui an, se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi care arată că Beijingul folosește munca forțată și taberele de internare în masă pentru a-i controla pe uiguri și sporește presiunea asupra Uniunii Europene pentru a finaliza planurile pentru o interdicție la nivelul blocului privind importurile de produse realizate prin muncă forțată.

O astfel de interdicție, aflată în prezent în faza negocierilor, ar permite autorităților vamale din țările UE să retragă de pe piață produsele dacă se constată că au fost fabricate prin muncă forțată. 

Autonomă doar cu numele

În timp ce regiunea uigură din nord-vestul Chinei este nominal autonomă, Partidul Comunist a numit în mod constant chinezi Han în funcția de secretar de partid, cea mai înaltă poziție politică. Oficial, uigurii reprezintă aproximativ 45 % din populația din Xinjiang, iar chinezii Han aproximativ 42 %.

Ceea ce diferențiază regiunea de alte provincii este Corpul de producție și construcție din Xinjiang (XPCC), o unitate paramilitară care supraveghează producția economică, precum și ordinea publică. Cercetătorii s-au referit la această entitate ca la o agenție colonială, iar atât SUA, cât și UE au sancționat oficiali de rang înalt din cadrul XPCC.

În ultimii ani au apărut rapoarte privind sterilizarea forțată și integrarea etnică involuntară, în timp ce se crede că până la 1,5 milioane de uiguri au fost trimiși în lagăre de internare, punând sub semnul întrebării încrederea tot mai mare a Occidentului în Xinjiang ca sursă pentru lanțurile lor de aprovizionare globale.

Campanii de reeducare în masă

În raportul său, Zenz, director al departamentului de studii chineze la Fundația Memorialul Victimelor Comunismului, cu sediul la Washington, susține că Guvernul regional din Xinjiang a desfășurat campanii de reeducare în masă și alte politici menite să asimileze grupul musulman sub sloganul ”dezvoltare de înaltă calitate”.

”În cadrul acestei noi strategii, statul îi împiedică pe oameni să se întoarcă la o stare neaprobată de venituri mici și măsurabile bazate pe mijloace de trai tradiționale, inclusiv prin abandonarea locurilor de muncă aranjate de stat”, a declarat Zenz, adăugând că Beijingul a făcut munca forțată ”mai puțin vizibilă și mai dificil de conceptualizat”.

Programul "Reducerea sărăciei prin transferul de forță de muncă" din Xinjiang continuă să se extindă", a continuat Zenz.

Potrivit raportului, programul de transfer de forță de muncă "este singura politică de muncă forțată care a fost direct legată de producția de bumbac, roșii și produse din tomate, ardei și produse agricole sezoniere, produse din fructe de mare, producția de polisiliciu pentru panouri solare, litiu pentru baterii de vehicule electrice și aluminiu pentru baterii, caroserii și roți de vehicule".

Munca forțată în parcurile industriale

El a descris parcurile industriale din China ca fiind ”destinații principale pentru cele mai coercitive forme de transferuri de forță de muncă și pentru plasarea forțată la muncă a deținuților reeducării”.

Planul de lucru pentru 2023 pentru un județ din Xinjiang, Karakax, subliniază o accelerare continuă a extinderii parcurilor industriale și promovarea ”grupurilor industriale cu utilizare intensivă a forței de muncă”, inclusiv ”dezvoltarea viguroasă” a ”întreprinderilor cu utilizare intensivă a forței de muncă”, cum ar fi producătorii de textile și îmbrăcăminte, sau liniile de asamblare a produselor electronice și producția industrială ușoară, scrie el.

Europa s-a gândit la un răspuns adecvat la abuzurile documentate privind drepturile omului în Xinjiang, care este unul dintre principalii furnizori de panouri solare esențiale pentru tranziția ecologică a UE.

Cu toate acestea, la cinci ani după ce a fost supus pentru prima dată la presiuni din partea Statelor Unite pentru a-și consolida măsurile de contracarare, Bruxelles-ul încă mai caută o soluție, iar timpul se scurge.

Interdicții asupra importurilor

Interdicția Uniunii Europene asupra importurilor de produse fabricate cu muncă forțată este în pericol să cadă printr-o fisură legislativă în timp ce afacerile politice din Bruxelles se încheie înainte de alegerile europene din iunie, cu următoarea rundă de negocieri politice programată pentru începutul lunii martie.

Negociatorii din Parlamentul European susțin că legea ar trebui să abordeze munca forțată impusă de stat. Ei argumentează că Comisia Europeană ar trebui să creeze o listă de zone geografice și sectoare economice cu un risc ridicat de utilizare a muncii forțate. Pentru bunurile produse în aceste zone, autoritățile nu ar mai trebui să dovedească munca forțată, ci povara probei ar cădea în schimb asupra companiilor, reflectând prevederi similare din SUA.

Beijingul l-a acuzat anterior pe Zenz că răspândește dezinformări, chiar dacă ONU a dezvăluit constatări similare în 2022, adăugând că politicile folosite în Xinjiang au fost eficiente în eliminarea a ceea ce a numit teroriști, extremiști și secesioniști.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News