„Învață din greșelile tale“. Multora dintre noi ni s-a spus acest lucru. Dar știința arată că adesea nu reușim să învățăm din erorile trecute. În schimb, este posibil să continuăm să repetăm aceleași greșeli.

Când vine vorba de gândire, modele de comportament și luarea deciziilor, repetăm adesea greșeli – cum ar fi întârzierea la întâlniri, lăsarea sarcinilor până în ultimul moment sau judecarea oamenilor pe baza primelor impresii, conform Science Alert.

Motivul poate fi găsit în modul în care creierul nostru procesează informații și creează șabloane pe care le accesăm din nou și din nou. Aceste șabloane sunt în esență scurtături, care ne ajută să luăm decizii în lumea reală. Dar aceste scurtături, cunoscute sub numele de euristică, ne pot face și să repetăm erorile.

După cum se precizează și în carea Sway: Unraveling Unconscious Bias, oamenii nu sunt raționali în mod natural, chiar dacă am dori să credem că suntem. Supraîncărcarea de informații este obositoare și confuză, așa că avem tendința de a elimina informațiile în plus.

Vedem doar unele părți ale lumii, avem tendința de a observa lucruri care se repetă, indiferent dacă există sau nu modele, și avem tendința de a păstra memoria generalizând și recurgând la tipare.

De asemenea, tragem concluzii din informații puține și folosim comenzi rapide cognitive pentru a crea o versiune a realității în care dorim implicit să credem. Acest lucru creează un flux redus de informații primite, ceea ce ne ajută să conectăm puncte și să umplem golurile cu lucruri pe care deja le cunoaștem.

În cele din urmă, creierul nostru este leneș și este nevoie de mult efort cognitiv pentru a schimba scenariul și aceste comenzi rapide pe care le-am construit deja. Și astfel avem mai multe șanse să cădem înapoi la aceleași tipare de comportamente și acțiuni, chiar și atunci când suntem conștienți că ne repetăm greșelile.

Aceasta se numește părtinire de confirmare – tendința noastră de a confirma ceea ce credem deja, mai degrabă decât de a ne schimba mentalitatea pentru a încorpora informații și idei noi.

De asemenea, folosim adesea „instinctul intestinal” - un tip de gândire automată, subconștientă, care se bazează pe acumularea noastră de experiențe trecute în timp ce luăm judecăți și decizii în situații noi.

Uneori rămânem cu anumite modele de comportament și repetăm greșelile din cauza unui „efect de ego” care ne obligă să păstrăm convingerile noastre existente. Este probabil să alegem în mod selectiv structurile informaționale și feedback-ul care ne ajută să ne protejăm ego-urile.

Un experiment a constatat că, atunci când oamenilor li s-a amintit de succesele lor din trecut, au mai multe șanse să repete acele comportamente de succes.

Dar atunci când au fost conștienți sau au conștientizat în mod activ eșecurile lor din trecut, au fost mai puține șanse de răsturnare a modelului de comportament care a dus la eșec. Deci, oamenii aveau încă o posibilitate să repete un comportament greșit.

Acest lucru se întâmplă pentru că, atunci când ne gândim la eșecurile noastre din trecut, probabil că ne simțim dezamăgiți. Atunci avem mai multe șanse să folosim un comportament care ne face să ne simțim confortabil și familiar.

Ce au descoperit cercetătorii

Chiar și atunci când gândim cu atenție și încet, creierul nostru are o părtinire față de informațiile și șabloanele pe care le-am folosit în trecut, indiferent dacă acestea au dus la erori. Aceasta se numește părtinire de familiaritate.

Totuși, putem învăța din greșeli. Într-un experiment, maimuțele și oamenii au trebuit să urmărească punctele zgomotoase și în mișcare pe un ecran și să judece direcția lor netă de mișcare.

Cercetătorii au descoperit că și maimuțele și oamenii au încetinit după o eroare. Cu cât eroarea este mai mare, cu atât se încetinește mai mult după eroare, lucru ce a arătat că s-au acumulat informații

Cu toate acestea, calitatea acestor informații a fost scăzută. Comenzile noastre rapide cognitive ne pot obliga să suprascriem orice informație nouă care ar putea ajuta la prevenirea greșelilor repetate.

De fapt, dacă facem greșeli în timp ce îndeplinim o anumită sarcină, „disturbirea de frecvență” ne face probabil să le repetăm ori de câte ori facem sarcina din nou. Simplist vorbind, creierul nostru începe să presupună că erorile pe care le-am făcut anterior sunt modalitatea corectă de a îndeplini o sarcină.

Deci, cu cât repetăm mai mult aceleași sarcini, cu atât avem mai multe șanse să parcurgem calea greșelii, până când aceasta devine atât de adânc încorporată încât devine un set de scurtături cognitive permanente în creierul nostru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News