Tănase Stamule, membru al Partidului Național Liberal (PNL) și decanul Facultății de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), a vorbit despre dobânzile de miliarde de euro pe care România le plătește pentru datoria sa. 

”Avem acest preț de 2%, pentru susținerea populației, pentru a trece de perioada asta de război, pentru că trebuie să fim corecți, războiul din Ucraina a provocat această explozie a prețurilor. Al doilea lucru care este o chestie moștenită din trecut și despre care, iarăși, nu se vorbește, este deficitul nostru structural. Noi anul acesta vom merge pe un deficit de aproape 6%.

Este o procedură de deficit excesiv cu Uniunea Europeană. Adică, pur și simplu, suntem țara cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, iar din cauza asta a crescut cu peste 50% datoria publică a României, iar costurile noastre de finanțare a datoriei publice a urcat în primul semestru, tocmai au ieșit cifrele, la 13 miliarde de lei. Deci ne va costa cinci miliarde de euro anul acesta, deci aproape cât subvenționarea căldurii, dobânzile pe care le plătim pentru datoria noastră. Deci avem încă 25 de miliarde de lei pe care îi plătim pe dobânzi. Vorbim de rambursarea creditelor creditelor, deci dobânzile pe care România le plătește pentru datoria publică”, a spus Tănase Stamule, invitatul interviului. 

Fostele guverne liberale au dorit să plătească datoriile și să ajungă la zero

”Deci numai dobânda României e cinci miliarde de euro?”, a întrebat gazda emisiunii, Bogdan Chirieac. 

”Numai dobânda, da. Cinci miliarde de euro pe an”, a răspuns Stamule. 

”Aici e guvernul Orban”, a afirmat Chirieac. 

”Guvernul Orban a pornit de la 4% deficit moștenit, care nu se știe de ce era deficit de 4% când ai creștere cinci ani la rând, aici e o altă dezbatere și s-a dus spre o 9%-10%, în condițiile în care ți s-a oprit economia, ți s-au întâmplat atâtea. Deci noi am făcut 6% deficit în condiții de pandemie. 4% era moștenit”, a mai spus Stamule. 

”Erau 2,7% în ultimele două luni”, a contrazis Chirieac. 

”Nu era 2,7%. Păi, da, dar erau 2,7% fără plata datoriilor. S-a luat decizia politică, ca să se ajungă la zero cu toate datoriile, de unde erau datoriilor și de aia s-a crescut. Nu era corect să ai 2,7%, dar nu era corect să nu rambursezi TVA, să nu plătești PNDL și să nu faci atâtea. Atunci, guvernul liberal de atunci, ca să fie un momentu inițial, sigur că, nu se aștepta nimeni la noi la pandemie, asta era o realitate, ca să fie un moment inițial, statul să nu mai aibă datorii, plătim totul și apoi pornim. Ăsta e deficitul real, nu este deficitul mascat. Asta este a doua componentă, de aceea, noi trebuie cumva să ne încadrăm în acest deficit de 5,84% și la anul să ne ducem. Teoretic e 4,4%, dar cred că ni se va permite 5%, pentru a putea să ne scădem costurile cu finanțarea datoriei publice. Asta este a doua cea mai mare provocare a României. Ar fi trebuit să fie prima, dar a apărut problema cu subvenționarea prețului la electricitate”, a mai spus Tănase Stamule. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News