Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Miza scuzelor cerute de organizatorii Jocurilor Olimpice 2024 după batjocorirea Cinei celei de Taină
FOTO: LUDOVIC MARIN/Pool via REUTERS
De ce au cerut scuze organizatorii Jocurilor Olimpice 2024?
Organizatorii au cerut scuze catolicilor și altor grupuri creștine indignate de o scenă din cadrul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice care a parodiat celebra pictură a lui Leonardo Da Vinci „Cina celei de Taină”. De ce au făcut-o? Pentru că spre deosebire de Eurovision - la care se uită, în principiu, doar europenii, la JO se uită toată lumea.
Spectacolul de la Jocurile Olimpice a fost ok pentru Eurovision... dar ținând cont că la JO de la Paris se uită și catolicii din Argentina, Brazilia și alte țări... organizatorii au cerut scuze a doua zi. La Eurovision, de exemplu, a apărut Conchita Wurst, cunoscută drept femeia cu barbă. Sunt chestiuni absolut normale la acest concurs muzical. Dar Jocurile Olimpice sunt o chestiune planetară - se uită oameni din Australia până în Groenlanda.
Organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris și-au cerut scuze creștinilor, după ce membri ai comunității LGBT au reconstituit scena Cinei celei de Taină.
Organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris și-au cerut scuze duminică catolicilor și altor grupuri creștine, deranjate de reconstituirea nefericită a Cinei cea de Taină de mai mulți membri ai comunității LGBT, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, scrie Reuters. Vezi detalii aici: https://www.dcnews.ro/cum-se-scuza-organizatorii-jocurilor-olimpice-dupa-ce-sute-de-milioane-de-crestini-s-au-simtit-ofensati-de-reprezentarea-cinei-cea-de-taina_967074.html
Eurovision este cunoscut pentru promovarea diversității și a incluziunii, iar de-a lungul anilor, a avut mai multe momente memorabile legate de comunitatea LGBT. Iată câteva exemple notabile:
Dana International (1998): Dana International, o cântăreață transgender din Israel, a câștigat concursul Eurovision în 1998 cu piesa "Diva". Victoria sa a fost un moment important pentru vizibilitatea persoanelor transgender în muzică și media.
Marlene Charell și Barbara Dex: Deși nu este vorba despre o promovare directă a comunității LGBT, atât Marlene Charell (1983) cât și Barbara Dex (1993) au avut apariții vestimentare și stilistice controversate, care au deschis discuții despre expresia de gen și moda la Eurovision.
Krista Siegfrids (2013): Reprezentanta Finlandei, Krista Siegfrids, a interpretat piesa "Marry Me" și a încheiat performance-ul cu un sărut între ea și una dintre dansatoarele sale, susținând în mod explicit drepturile căsătoriei între persoane de același sex.
Paul Oscar (1997): Cântărețul islandez Paul Oscar a participat cu o prestație provocatoare, însoțit de dansatori în costume de piele, sugerând o estetică queer. Deși piesa sa nu a câștigat, a fost remarcat pentru curajul său.
Verka Serduchka (2007): Reprezentând Ucraina, Verka Serduchka, un personaj creat de Andriy Danylko, a adus un element extravagant în concurs. Deși personajul său nu este direct legat de identitatea sa personală, a fost perceput ca un simbol al culturii queer.
Hatari (2019): Trupa islandeză Hatari a avut o prestație puternică cu mesaj politic, susținând drepturile LGBT și criticând regimul opresiv. Membrii trupei au fost deschiși privind identitatea lor queer și au militat pentru libertatea de exprimare.
Bilal Hassani (2019): Reprezentantul Franței, Bilal Hassani, este un cântăreț de origine marocană și gay, care a fost deschis privind sexualitatea și identitatea sa. Piesa sa "Roi" a fost un manifest pentru acceptare și respect pentru diversitate.
The Roop (2020/2021): Deși nu au avut o prestație explicit legată de LGBT, trupa lituaniană The Roop a fost apreciată pentru promovarea unui mesaj de acceptare și libertate de expresie prin piesele și prestațiile lor energice.
Conchita Wurst, al cărei nume real este Thomas Neuwirth, a câștigat concursul Eurovision în 2014, reprezentând Austria cu piesa "Rise Like a Phoenix". Victoria sa a fost un moment semnificativ pentru comunitatea LGBT deoarece Conchita Wurst are barbă, ceea ce a adus în prim-plan discuțiile despre identitate de gen și acceptare.
Prestația sa a fost foarte bine primită și a devenit un simbol al diversității și al curajului de a fi diferit. Conchita Wurst a folosit platforma oferită de Eurovision pentru a promova mesajul de toleranță și incluziune, atrăgând atenția asupra drepturilor LGBT la nivel global. Victoria sa a fost un moment de referință în istoria Eurovision și a contribuit semnificativ la vizibilitatea și acceptarea persoanelor din comunitatea LGBT.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
