La invitația lui Mircea Diaconu, 14 operatori culturali din România au participat săptămâna trecută, la Bruxelles, la două sesiuni de informare în legătură cu fondurile europene care pot fi accesate pe proiecte din domeniul patrimoniului cultural, respectiv despre itinerariile culturale europene.

Experți ai Comisiei Europene le-au prezentat oaspeților din România "Europa Creativă", principalul program european de finanțare pentru cultură, și "Orizont 2020″, un program axat pe cercetare, dar care include și linii de finanțare pe care se pot depune proiecte din domeniul patrimoniului cultural. 

Problemele cu care se confruntă românii în materia accesării fondurilor europene

Invitații din România au adus în discuție câteva dintre problemele cu care se confruntă în materia accesării fondurilor europene: insuficienta informare în privința oportunităților europene de finanțare, lipsa personalului specializat în redactarea și managementul proiectelor europene, dificultatea asigurării co-finanțării necesare în cazul unora dintre programe și greutățile întâmpinate în inițierea de consorții internaționale și interdisciplinare pentru pregătirea unor proiecte care să aibă șanse reale de finanțare.

Adevărate "locomotive" ale dezvoltării economice

În cadrul celei de-a doua sesiuni de informare s-a discutat despre itinerariile culturale europene, recunoscute de mulți specialiști ca fiind adevărate "locomotive" ale dezvoltării economice, turistice și regionale. Experții invitați de europarlamentarul Mircea Diaconu pentru a prezenta problematica itinerariilor culturale au fost Michel Thomas-Penette, de la Institutul European al Itinerariilor Culturale, din Luxembourg, și Linde Egberts, cercetătoare pe probleme de patrimoniu cultural la Universitatea din Amsterdam.

Reprezentanții instituțiilor culturale din România și-au expus ideile lor privind diferite rute culturale și au primit sugestii privind diverse abordări tematice și identificarea de posibili parteneri pentru proiecte culturale. Ei au arătat că în România există foarte multe situri de patrimoniu care ar putea să se înscrie în rute culturale internaționale (cum ar fi, de exemplu, limes-ul roman) sau în circuite tematice naționale (de exemplu, cetățile dacice sau capitalele domnești).

Planul lui Mircea Diaconu

Mircea Diaconu spune că dorința lui este ca activitatea sa și a colaboratorilor săi de la Parlamentul European „să aibă efect și ecou în țară, adică în măsura în care după aceste întâlniri, vizite, se întâmplă ceva acolo, se mișcă ceva acolo, la noi acasă, noi vom fi fericiți și împăcați, aceasta fiind misiunea noastră aici."

Mircea Diaconu explică faptul că grupul de invitați a fost constituit astfel încât fiecare dintre membrii acestuia să reprezinte câte unul dintre reperele fundamentale ale patrimoniului național românesc care are nevoie de finanțare, între acestea aflându-se Castelul Corvinilor din Hunedoara, capitalele românești de la Curtea de Argeş, Câmpulung şi Târgovişte, la care se adaugă Sarmizegetusa.

Referindu-se la activitatea sa de la Parlamentul European, Mircea Diaconu precizează că aceasta va avea în vedere îndeosebi subiecte care țin de domeniile cultural–patrimonial–educațional. „Insist asupra acestui lucru pentru că îmi doresc tare mult ca măcar undeva, unde mi-am cheltuit, ca să nu zic folosit, ca să nu zic, mai rău, irosit peste 40 de ani din viața mea, vorbesc despre cultura română, să nu rămână o urmă, să nu conteze, în final această muncă", adaugă eurodeputatul Mircea Diaconu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News