Microboții sunt fabricați din celule de alge și acoperiți cu un strat de nanoparticule de antibiotice. Algele asigură mișcarea prin plămâni, ceea ce este cheia pentru ca tratamentul să fie eficient.

Ce au făcut microroboții

În experimente, infecțiile la șoarecii tratați cu roboții cu alge au dispărut toate, în timp ce șoarecii care nu au fost tratați au murit toți în trei zile. Tehnologia este încă într-un stadiu de demonstrare a conceptului, dar primele semne sunt foarte promițătoare, scrie Nature. „Pe baza acestor date la șoareci, vedem că microroboții ar putea îmbunătăți penetrarea antibioticelor pentru a ucide agenții patogeni bacterieni și a salva viețile mai multor pacienți”, spune Victor Nizet, medic și profesor de pediatrie la Universitatea din California, San Diego. Nanoparticulele de pe celulele din alge sunt formate din sfere de polimer minuscule acoperite cu membranele neutrofilelor, un tip de globule albe. Aceste membrane neutralizează moleculele inflamatorii produse de bacterii și de propriul sistem imunitar al organismului, iar atât nanoparticulele, cât și algele se degradează în mod natural.

Inflamația dăunătoare este redusă, îmbunătățind lupta împotriva infecțiilor, iar microboții sunt capabili să livreze tratamentul chiar acolo unde este nevoie – precizia este cea care face ca această abordare să funcționeze atât de bine. Cercetătorii au mai stabilit că tratamentul cu microboți a fost mai eficient decât o injecție intravenoasă de antibiotice – de fapt, doza de injectare trebuia să fie de trei mii de ori mai mare decât cea încărcată pe celulele de alge, pentru a obține același efect la șoareci. „Pe baza acestor date la șoareci, vedem că microroboții ar putea îmbunătăți penetrarea antibioticelor pentru a ucide agenții patogeni bacterieni și a salva viețile mai multor pacienți”, spune Victor Nizet, medic și profesor de pediatrie la Universitatea din California, San Diego.

O animaţie demonstrativă aici:

Potrivit UNICEF, la fiecare 39 de secunde, un copil moare din cauza pneumoniei. Pneumonia este cauzată de bacterii, virusuri sau fungi, iar copiii afectaţi de această boală se confruntă cu dificultăți în respiraţie din cauza acumulării de puroi şi lichid la nivelul plămânilor. Peste jumătate dintre decesele survenite în rândul copiilor în urma pneumoniei s-au înregistrat în doar cinci ţări: Nigeria (162.000), India (127.000), Pakistan (58.000), Republica Democrată Congo (40.000) şi Etiopia (32.000). 

Copiii cu sistemul imunitar slăbit din cauza altor infecţii, precum HIV, sau a subnutriţiei, și cei care trăiesc în zone cu un nivel ridicat de poluare a aerului şi apă nesigură sunt expuşi unui risc mult mai mare. Această boală poate fi prevenită prin vaccinare și tratată cu uşurinţă cu ajutorul unor antibiotice accesibile, în cazul în care este diagnosticată corect. Însă zeci de milioane de copii sunt în continuare nevaccinaţi şi unul din trei copii care prezintă simptome nu beneficiază de asistenţa medicală de care are nevoie. În prezent, în România, vaccinul pneumococic conjugat nu este inclus în calendarul național de vaccinare, urmând ca acest lucru să se facă în funcție de fondurile disponibile. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News