Zilele trecute se trâmbiţa demararea lucrărilor la magistrala Drumul Taberei - Eroilor. Sunt 6,2 kilometri de construit, iar termenul vehiculat este 2014. Dintr-un calcul simplu, reiese că viteza de lucru este de 2 km pe an, aceeaşi cu care se lucra şi în anul 1975, când începeau săpăturile pentru prima magistrală din Capitală.

Nefericita magistrală de metrou construită cu aproape 270 de milioane de euro, din care jumătate împrumutaţi de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), va fi folosită cu scopuri electorale de către PDL la alegerile locale şi parlamentare din 2012, dar şi la cele prezidenţiale şi europene din 2014, căci Metrorex încă depinde de Ministerul Transporturilor, condus de pedelista Anca Boagiu, iar sectorul în care se construieşte, 6, este condus de pedelistul Cristian Poteraş. Poate chiar acesta este motivul din cauza căruia lucrările merg în ritm de melc, pe un teren care nu prezintă nicio complexitate. De Ce News vă oferă câteva exemple pentru comparaţie. Primul chiar de la Metrorex, care a ajuns înspre anii 1990 la o viteză de construcţie de 4 km pe an, ceea ce, la nivel mondial, poate fi considerat acceptabil, ţinând cont că recordul îl deţine Mexicul cu 5,5 km pe an. Putem da ca exemplu şi tunelul feroviar Guadarrama din Spania, de 28 de km, construit în numai 5 ani. De asemenea, Canalul Mânecii, tunel feroviar submarin între Franţa şi Anglia, de aproape 50 de km, a fost construit în numai 7 ani.

Metroul din Drumul Taberei va avea nouă staţii

România anului 2011. Primul tronson al magistralei 5 de metrou din Bucureşti primeşte dată de demarare a lucrărilor. Maxim 50 de zile, cu o durată de 3 ani. Este vorba despre 6,2 km de tunel, care va găzdui nouă staţii: Râul Doamnei, Brâncuşi, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Drumul Taberei 34, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor. Concluzia este simplă. Se construieşte cu 2 km pe an, pe un teren fără mare complexitate, în timp ce în Roma acelaşi constructor, Astaldi, construieşte cu o viteză de 2,5 km pe an metroul pe un teren extrem de complex şi pe sub monumente de patrimoniu al umanităţii, cum ar fi Colosseumul.

România anului 1975. Se demarau lucrările la primul tronson din magistrala 1 al metroului din Bucureşti. Viteza de construcţie era aceeaşi, de 2 km pe an. Între 1975 şi 1979 s-au construit 8,1 km din magistrală, cu şase staţii (Semănătoarea, Grozăveşti, Eroilor, Izvor, Piaţa Unirii şi Timpuri Noi). Trebuie să ţinem cont totuşi că echipamentele nu erau aceleaşi, iar condiţiile de lucru erau clar inferioare. Între timp, viteza de lucru la metroul din Bucureşti a crescut la 4 km pe an. Astfel, în 1984 se inaugurează staţia Crângaşi, în 1986 se dă în folosinţă tronsonul Unirii - IMGB (Berceni) din magistrala 2 şi la numai un an distanţă se dă în folosinţă şi celălalt tronson, Unirii - Pipera. Statţia Gara de Nord este inaugurată în 1987, iar în 1989 se închide inelul magistralei 1 prin darea în folosinţă a tronsonului Gara de Nord - Dristor 2.

Tunelul Guadarrama (Spania)

Tunelul feroviar Guadarrama este format din două tuburi paralele, unul pentru fiecare sens de mers, cu o lungime de 28 de km. S-a construit între 2002 și 2007, iar la construcţia sa au lucrat până la 4.000 de persoane simultan. Dintr-un calcul simplu, reiese o viteză de 5,6 km pe an. Traversează munţii Guadarrama pornind din zona Madridului de la o cotă de 998 de m, ajunge la o cotă de 1.200 de m, cu o pantă de 1,5%, și se termină la o cotă de 1.114 m, în apropiere de Segovia. Maşinăriile au scos 4 milioane de metri cubi din cele două tunele paralele.

Canalul Mânecii (Eurotunnel - între Franţa şi Anglia)

Canalul Mânecii, de asemenea dublu, a fost construit între 1987 şi 1994, submarin, pe o distanţă de aproape 50 de km. Trenurile speciale transportă atât călători, cât vehicule. Din cei 50 km, 39 sunt submarini, cu o profunzime de 40 de m. Tunelul conţine încă o galerie la mijloc, pregătită pentru circulaţia vehiculelor electrice şi care, unită la fiecare 375 de m cu celelalte două galerii, permite ventilaţia, diminuarea presiunii şi evitarea extinderii fumului în caz de incendiu, dar şi rezistenţa aerodinamică a trenurilor care circulă cu 140 km pe oră.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News