Fosilele melcilor marini din jurasic denumiţi amoniţi, asemănători cu nautilii de astăzi, cei care l-au inspirat pe Jules Verne să conceapă submarinul Nautilus condus de căpitanul Nemo, au stârnit interesul ediţiei de vară a Expoziţiei Mineralia de la Târgu Mureş.

Amoniţii sunt nişte strămoşi ai cefalopodelor de azi. Jules Verne a descris în romanele sale un submarin inspirat din aceste cefalopode, Nautilus. Amoniţii, în jurasic, erau mititei ca nişte monede, cu o structură foarte frumoasă, care s-a păstrat în transformarea în calcit sau, uneori, în bioxid de siliciu, în cazul amoniţilor de Madagascar. Au crescut în ultima perioadă a erei mezozoice, în cretacic (între 145 şi 66 de milioane de ani în urmă), deoarece condiţiile s-au îmbunătăţit şi au ajuns la un diametru de doi-trei metri.

Cochilii de milioane de ani

În ţara noastră, amoniţi jurasici găsim la Racoş, lângă Braşov şi pe malul Dunării. În Rusia mai apar nişte amoniţi piritizaţi, la care substituirea s-a făcut cu pirită. "La expoziţia de la Târgu Mureş avem amoniţi jurasici mici şi amoniţi din Madagascar şi Maroc", a declarat, pentru AGERPRES, inginerul geolog Emil Şpiac. Geologul a spus că amoniţii au ajuns în forma din expoziţie după ce au căzut pe fundul mării, au fost acoperiţi de mâl iar fosilizarea lor s-a făcut în milioane de ani. "Sunt procese de fosilizare care au loc în timp îndelungat.

Aceste eşantioane aduse la Târgu Mureş se obţin prin secţionare şi şlefuire. Pe acestea se pot vedea acele camere de aer, despre care Jules Verne vorbea când descria Nautilus, pe care animalul, ca să se ridice la suprafaţă, le goleşte iar ca să coboare, le umple cu apă. Toate aceste secţiuni de pe eşantion erau nişte camere goale (acum sunt pline cu calcit), dar pe acest principiu funcţionează şi submarinul. Vorbim aici de nişte melci marini de Madagascar, la care cochiliile se văd foarte frumos", a spus Emil Şpiac.

Potrivit geologului, în România se întâlnesc rar melci fosilizaţi cu cochilii întregi, întrucât sunt prinşi în calcare şi sunt greu de extras. "Ca să fie extrasă o fosilă, ea trebuie să fie în mâlul respectiv care s-a transformat în argilă, o argilă uşoară din care să poată fi extrasă. Fosilele respective sunt găsite în locuri în care în diferite ere geologice au fost mări. Pentru ca aceşti melci să ajungă în forma din expoziţie e nevoie de multă muncă. Acestea sunt foarte bune ca piese didactice pentru studierea jurasicului, dar şi pentru decor", a precizat Emil Şpiac.

Expoziţia Mineralia s-a deschis joi la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş şi poate fi vizitată până duminică. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News