Data publicării: 25.03.2019 16:15

Medicamente biosimilare, de ce are nevoie România să le adopte la scară largă

Experții spun că medicamentele biosimilare ar aduce reale beneficii pentru pacienții români și un acces mai larg la tratament

Conferința „Oportunități ale adopției medicamentelor biosimilare pentru sistemul de sănătate din România”, desfășurată recent la București, a dus în prim-plan nevoia sistemului de sănătate românesc de a găsi soluții, astfel încât cu puținii bani care sunt, să aibă acces la tratament tot mai mulți pacienți.

Biosimilarele, prin definiție, sunt medicamente succesoare ale unor terapii biologice, replicând în organism acțiunea acestora. Văzute de mulți, nejustificat, ca o variantă „second-hand", biosimilarele sunt, de fapt, medicamente de înaltă calitate, care au același efect biologic ca originalele. Dar au un avantaj uriaș față de originale: sunt mult mai ieftine.

Or, adoptarea biosimilarelor într-un sistem sanitar împovărat de costuri și prost finanțat, s-ar traduce în beneficii pentru pacienți. Adică, trecând de la inovativele scumpe la biosimilarele convenabile ca preț, cu exact aceiași bani poți trata mult mai mulți pacienți.
„Noi, producătorii de medicamente generice și biosimilare, ne mândrim că adevărata noastră contribuție în societate este oferirea de alternative terapeutice la ceea ce există deja, la ceea ce a fost un produs original, pe de-o parte, ceea ce conferă șansa medicilor și pacienților să aleagă din mai multe soluții. Pe de altă parte, desigur, un aspect critic și dovedit, industria de medicamente generice și biosimiare este cu adevărat un instrument pentru autorități ca să economisească bani. Sigur că atunci când vorbim de economii în Sănătate, de fapt vorbim de utilizarea lor mai bună, de a fi investite poate în alte terapii poate mai inovatoare, de a trata mai mulți pacienți", a explicat Adrian Grecu, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), la Conferința „Oportunități ale adopției medicamentelor biosimilare pentru sistemul de sănătate din România".

Cât de eficiente sunt biosimilarele

Medicamentul biosimilar este o versiune a unui medicament biologic de referință, care este dezvoltat și produs ca să opereze în același mod în organism ca medicamentul de referință.

„Este testat și aprobat de către Agenția Europeană de Medicamente și semnat de Comisia Europeană în contul Uniunii Europene, deci este ceva ce este aprobat pentru întreaga Uniune Europeană în același timp. Lucrul important este că medicamentele biosimilare fac cu adevărat o diferență dramatică în termeni de sănătate publică", a punctat Prof. Adrian van den Hoven, Director General, Medicines for Europe.

Profesorul Adrian van den Hoven nu înțelege de unde vine reticența românească față de biosimilare, în condițiile în care europenii sunt pionierii acestor medicamente.

„Noi, europenii, am inventat această tehnologie, stăpânim această tehnologie. Doar ca să vă faceți o idee, utilizarea microscopului electronic s-a îmbunătățit de 100 de milioane de ori de-a lungul ultimilor 15 ani mulțumită acestei dezvoltări. 700 de milioane de zile de experiență, toată pozitivă, că biosimilarele pot fi folosite în siguranță și cu eficiență. Mai important decât asta este că ele cresc dramatic accesul la medicamente. În jur de 50% în Europa este creșterea în acces, mai mulți pacienți fiind tratați mulțumită medicamentelor biosimilare. Ceea ce este important pentru pacienții și pentru medicii din această sală, este că ele intră în spații unde sunt adevărate provocări în termeni de acces: cancer, boli autoimune ca artrita reumatoidă, boala Crohn, diabet, tratamente pentru fertilitate, etc. Deci, acestea sunt cu adevărat zone unde este nevoie de un acces mai bun (la tratament, n.r.) și aici intervin biosimilarele, ca o oportunitate pentru România", a continuat expertul.

Studiul norvegian care a demonstrat eficiența biosimilarelor

Dintre toate cercetările făcute pe eficiența biosimilarelor, atât în tratarea pacienților cât și în materie de economii pentru sistemul sanitar dintr-o țară și acces mai mare la tratamente, două sunt cele mai importante. Iar autorii lor au fost prezenți la conferința de la București. În primul rând este vorba de studiul NOR-SWITCH, realizat în Norvegia, și care a oferit cele mai bune informații clinice, și care a fost coordonat de o echipă condusă de Prof. Tore K. Kvien, de la Universitatea din Olso.

În țara sa nu s-a pus problema dacă biosimilarele au aceeași calitate ca originalele. Problema în Norvegia a fost dacă pacienții care fac tratament de mult timp cu un original pot trece, rapid și în siguranță, la tratamentul mai ieftin cu biosimilar. Pentru a vedea eficiența, s-a testat ipoteza pe două biosimilare.

„În 2015, autoritățile norvegiene au decis că gastroenterologii, dermatologii și reumatologii trebuie să treacă pacienții de la originalul infliximab la biosimilarul CT-P13. Deci asta a fost obligatoriu. Și în 2016, au decis trecerea de la originalul etanercept la biosimilarul SB4. (...) Din mai 2015 și în lunile care au urmat toți pacienții au trecut pe biosimilare. S-a întâmplat imediat. (...) Apoi am comparat activitatea cu trei luni înainte de trecere, cu cea de la trei luni de după trecerea la ambele biosimilare, și nu s-a constatat nicio diferență. Aceste date au confirmat că trecerea de la original la biosimilar nu a ridicat nicio îngrijorare și la fel s-a întâmplat și în al doilea caz. (...) Este un studiu care a fost publicat în jurnalul de specialitate The Lancet" a detaliat profesorul.

Pacienții au fost apoi analizați și la un an de la schimbarea tratamentului și, ulterior, la încă șase luni mai târziu. Practic, guvernul norvegian a alocat 2,5 milioane de euro ca să studieze dacă trecerea de la un medicament original la un biosimilar este sigură, fără nicio implicare a industriei farmaceutice. Și concluzia a fost că: da, e sigur și eficient!

„Studiul NOR-SWITCH a demonstrat că trecerea de la INX la CT-P13 nu a fost inferioară tratamentului continuu inițial. Rezultatele sprijină trecerea de la INX la CT-P13 din motive non-medicale", a concluzionat studiul.

Imunogenitatea? Nicio dovadă clinică de agravare

O altă îngrijorare este aceea că administrarea de biosimilare după tratamentele originale ar duce la apariția unui proces care face ineficiente medicamentele.

„Imunogenitatea este reacția normală a unui organism la injectarea unei proteine, pentru că biosimilarul este, în esență, o proteină. Și atunci este normal să se întâmple acest lucru în timp, mai scurt sau mai lung. Noi întâlnim destul de des în Hematologie această problemă, este ceea ce noi numim inhibitori care neutralizează biologicul, produsul pe care noi îl injectăm. În general se acceptă. Orice astfel de medicament, fiind proteină, poate să producă astfel de anticorpi. Dar de obicei este același grad, același epitop este recunoscut și pentru original și pentru biosimilar", a explicat Prof. Dr. Daniel Coriu, Vicepreședinte al Societății Române de Hematologie.

Spusele sale sunt demonstrate de o meta-analiză realizată de un grup de cercetători din Ungaria, conduși de Prof. Zoltán Kaló, de la Universitatea Eötvös Loránd, prezent și el la Conferință.

„Atunci când am început acest studiu, știam că studiul norvegian era în curs de desfășurare, dar am vrut să vedem ce ne spune literatura de specialitate. Așa că am realizat o analiză sistematică asupra imunogenității, dacă trecerea de la produsul original biologic la un biosimilar are un risc crescut de imunogenitate, ceea ce ar înseamna probleme de eficacitate sau de siguranță. Și, e adevărat, am reușit să găsim numeroase lucrări care ridicau semne de întrebare. Dar când ne-am uitat la respectivele lucrări, de fapt majoritatea lor descriau „îngrijorări ipotetice". Acele lucrări care enunțau îngrijorări nu aveau nicio dovadă empirică. (...) Bazându-se pe această analiză sistematică pe care am realizat-o, am concluzionat că este un „risc ipotetic", care nu este susținut de dovezi clinice, și că din cauza acestui „risc ipotetic" nu ar trebui să evităm potențialele beneficii ale biosimilarelor. Din același buget putem trata mai mulți pacienți. Acesta este primul beneficiu. Și al doilea beneficiu este că pe termen lung, bugetele sistemelor de sănătate nu se pot susține cu folosirea extensivă a tratamentelor costisitoare, ci cu ajutorul biosimilarelor. Deci, dacă credeți în dovezi, aceasta a fost concluzia noastră", a arătat Prof. Zoltán Kaló.

Procedura de aprobare a biosimilarelor

Și nici n-ar trebui să existe dubii asupra eficacității lor sau a siguranței lor – spun experții - dat fiind faptul că biosimilarele sunt aprobate prin proceduri extrem de bine puse la punct, la nivel european. Mai mult, procedura este mai rapidă decât cea pentru un medicament nou, biosimilarele fiind succesoare a unei substanțe active deja aprobate, ceea ce înseamnă că, măcar teoretic, pot ajunge mult mai repede la pacient.

„Biosimilarele se aprobă prin așa-numita procedură centralizată, la nivelul Agenției Europene a Medicamentului (...). Ce înseamnă o procedură centralizată de autorizare de punere pe piață? Înseamnă că experți din toatele statele membre ale Uniunii Europene, care fac parte din Comitetul pentru Medicamente de uz uman al Agenției Europene a Medicamentului, evaluează dosarul de calitate, de eficacitate și de siguranță. Există un grup organizat la nivelul acestui Comitet pentru medicamente de uz uman care este destinat analizei biosimilarelor - CHMP. Lucru extrem de important pentru că acest grup întrunește experți în domeniul de profil. De asemenea, aspectele legate de reacțiile adverse sunt analizate în cadrul Comitetului de evaluare a riscului în materie de farmacovigilență - PRAC, care analizează în ședințele lunare probleme legate de reacțiile adverse generate de medicamente, în general, și în particular și legat de biosimilare. Sigur că Agenția Europeană a Medicamentului emite o recomandare în baza studiilor efectuate de CHMP și de PRAC și o înaintează Comisiei Europene care emite o decizie privind autorizarea de punere pe piață a bosimilarului", a explicat Farm. princ. Anca Crupariu, reprezentant al Agenției Naționale de Medicamente și Dispozitive Medicale din România.

Câte biosimilare sunt disponibile în România

În România, însă, biosimilarele sunt prezente într-o foarte mică măsură pe piața de medicamente. Vicepreședintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Răzvan Vulcănescu a declarat că instituția din conducerea căreia face parte este interesată ca listele de medicamente să cuprindă cât mai multe produse biosimilare, „acestea fiind succesoare ale medicamentelor biologice pentru care brevetul a expirat, iar exclusivitatea a fost pierdută".

„În anul 2018, bugetul Casei Naționale de Sănătate a inclus circa 8,6 miliarde de lei, sume pe care le-am alocat pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală, inclusiv cele din Programele naționale de sănătate. Și o altă sumă, de circa 2,05 miliarde de lei s-a dus pentru decontarea medicamentelor care au făcut obiectul contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat" a detaliat Vulcănescu.

El a explicat că din cele circa 6.000 de medicamente care se află pe lista medicamentelor aprobate în România, cu și fără contribuție personală, 96 cu denumire comună internațională (DCI) sunt biologice, iar cele mai multe dintre acestea sunt utilizate în programele naționale curative. Totodată, dintre cele 96 de DCI-uri biologice, 11 medicamente au echivalente biosimilare pe piață, iar pentru două, pe piață este prezent doar biosimilarul. Astfel că ponderea celor 96 de produse biologice în consumul valoric de medicamente, cu și fără contribuție personală, aflate pe listele de decontare ale CNAS este una semnificativă.

„Mă raportez aici strict la semestrul patru al anului 2018, unde ponderea a atins 27% din totalul cheltuielilor. În acest context, ținând cont de faptul că prețul medicamentele biosimilare este cu cel puțin 20% mai mic decât cel al produselor biologice și având în vedere imperativul utilizării cât mai judicioase a Fondului Național al Asigurărilor Sociale de Sănătate (...) nu numai că produsele biosimilare ne-ar permite din aceleași fonduri să putem susține tratamentul unui număr semnificativ mai mare de pacienți, dar, în același timp, accesul la medicamente biosimilare ar putea reprezenta mai multe opțiuni de tratament, mai multă autonomie în prescrierea tratamentelor și o ușurare a contribuției personale a asiguratului în cazul în care medicamentul nu este compensat în proporție de 100%. (...) Suntem de opinie ca opțiunea utilizării produsului biologic original sau a celui biosimilar în tratament să fie o decizie medicală bazată pe protocoale terapeutice, care să țină cont de particularitățile pentru fiecare medicament în parte", a arătat Vulcănescu.

Ponderea pe piață, mult mai mică decât în Europa

Deși autoritățile și le doresc, declarativ, practic însă biosimilarele sunt mult prea puțin prezente pe piața din România. Lukasz Zemlo, Senior Consultant la IQVIA Institute for Human Data Science, a arătat că, în 2018, „România, în regiune, a fost responsabilă de doar 13% din piața biosimilarelor" (față de 29% Polonia). „Dacă ne uităm doar la piața medicamentelor din România, observăm o creștere a segmenului biosimilarelor, cu toate acestea el este încă sub 4%, ceea ce înseamnă că încă 96% din piață este generată și controlată de biologice", a explicat expertul IQVIA.

Asta se traduce într-un acces foarte prost al pacienților la medicamente bune, dar ieftine.

„Medicamentele inovatoare sunt introduse cu dificultate, dar medicamentele generice dispar de pe piață. Ne aflăm într-o situație paradoxală, care ridică mari întrebări pacientului (...) Ne confruntăm cu lipsă de consecvență în ceea ce privește politicile și reglementările și poate chiar cu o lipsă de asumare din partea autorităților, a acelora care decid soarta pieței farma", a punctat Consilierul de stat Diana Păun, de la Administrația Prezidențială.

Ce s-ar putea face?

„Cred că cea mai benefică măsură ar fi instituirea unui grup de lucru inter-instituțional, cu participarea experților din partea autorităților, industriei și pacienților, pentru identificarea și implementarea celor mai bune soluții. Iată câteva măsuri pe care le consider utile, cu efect imediat și ușor de implementat pe care acest grup de lucru le-ar putea identifica ar fi: asigurarea accesului neîngrădit al medicamentelor biosimilare la licitații; licitațiile ar trebui reluate în momentul aprobării medicamentelor mai ieftine, s-ar produce economii semnificative și imediate fără eforturi considerabile. O altă soluție ar fi eliminarea rambursării a 20% în cazul produselor biosimilare, în forma actuală doctorul nu are vreun interes să prescrie medicamentul mai ieftin atâta timp cât produsul de referință, mai scump, este în continuare decontat aproape în integralitate de către stat", a explicat deputatul Vasile Cocoș, de la Comisia de Buget Finanțe din Camera Deputaților.

Trei lucruri de rezolvat

Pentru a o creștere sustenabilă, Lukasz Zemlo, Senior Consultant IQVIA, spune că a identificat trei elemente principale care ar trebui rezolvate. „Accesul pe piață al biosimilarelor ar trebui să fie cât mai rapid posibil, reducerile severe obligatorii implementate cu prudență și abordarea biosimilarelor să fie coordonată printr-o platformă comună care să grupeze toți actorii de pe piață", a arătat el. Expertul crede că în ceea ce privește prescrierea medicamentelor este nevoie de reglementări mai bune și de impulsionarea medicilor ca aceștia să aleagă biosmilarele.

„Cu toate că autoritățile ar trebui să motiveze profesioniștii din sănătate să urmarească opțiunea rentabilă, medicii rămân decidenții finali, și sunt susținute de orientari clare și controalele de calitate a produselor de către autorități".

Cel de-al treilea factor ar fi concurența reală. „Pentru o concurență sănătoasă, niciun produs (original sau biosimilar) nu ar trebui să asigure un contract exclusiv și pe termen lung, iar producătorii ar trebui să fie stimulați să furnizeze servicii de asistență dincolo de negocierile privind prețurile", a mai arătat Lukasz Zemlo.

Sunt esențiale pentru sănătatea publică

„Medicamentele biosimilare sunt cu adevărat esențiale pentru sănătatea publică și sunt vitale pentru viitorul sistemului de sănătate al României. România este, desigur, o țară care trebuie să facă față anumitor provocări în termeni de asigurare a accesului la medicamente pentru pacienți, și biosimilarele probabil că vor avea cel mai mare impact în îmbunătățirea sănătății populației în următorii 5 ani. Asta e ceva ce trebuie să se întâmple și trebuie să se întâmple acum, așa că salut propunerea deputatului Cocoș de a avea acest grup inter-instituțional care să decidă cum se va întâmpla de acum înainte", a explicat, la rându-i, Prof. Adrian van den Hoven.

Statul știe, dar nu face

Sugestiile experților români și străini, au fost recunoscute, în mare parte, și de ministrul Sănătății, Sorina Pintea, al cărei mesaj a fost transmis la Conferință de secretarul de stat dr. Tiberius Marius Brădățan.

„Este în general recunoscut, faptul că bugetele publice, inclusiv cele alocate pentru a acoperi cheltuielie din domeniul Sănătății, sunt supuse unor constrângeri semnificative, concurența fiind esențială pentru a menține bugetele publice sub control și a permite continuarea accesului pe scară largă a pacienților la medicamente. Prin diversele comunicări privind piața farmaceutică, Comisia Europeană subliniază că numeroase state membre din UE recunosc faptul că medicamentele generice și biosimilare dețin un rol important prin contribuția lor la limitarea cheltuielilor de asistență medicală datorită practicilor de rambursare și de prescriere. În acest sens, concurența cu produsele neprotejate de brevete permite tratarea în mod durabil a unui număr mai ridicat de pacienți care dispun de mai puține resurse financiare. Economiile generate asigură astfel fondurile necesare pentru medicamentele inovatoare (cele încă protejate de brevete, n.r.)", arăta ministrul, în mesajul său.

Sorina Pintea recunoaște și necesitatea adaptării legislației românești astfel încât să permită și să înlesnească accesul biosimilarelor pe piață, pentru binele pacienților. „Apare necesitatea ca în elaborarea actelor normative și a reglementărilor specifice domeniului farmaceutic să se aibă în vedere metodologii care să asigure creșterea accesului pacienților la medicamente biosimilare ținând cont și de raportul cost-beneficiu", a mai transmis Sorina Pintea.

Pacienții, în mijlocul sistemului doar în declarații

De la a recunoaște, însă, până la și aplica e cale lungă, iar pacienții știu asta cel mai bine. O primă piedică e faptul că legislația e făcută, de obicei, pe repede-înainte, fără a fi consultați cei mai importanți actori din sistemul sanitar: adică fix pacienții!

„Pentru că noi am mai spus că suntem în centrul sistemului, dar doar în anumite situații și în declarații, nu suntem convocați și chemați la întâlnirile comisiilor de specialitate. De foarte multe ori nu suntem consultați, toate grupurile de lucru care se formează noi ajungem și vedem documentele când sunt în transparență decizională și atunci trebuie să contestăm și să ne luptăm cu dinții pentru un beneficiu cât de mic și să încercăm să reparăm un document pe care nu prea mai avem cum să-l reparăm în întregul lui. Și ne dorim o mai mare implicare și să ne întrebați pentru că vrând-nevrând, prin natura activității noastre, zi de zi, noi vorbim cu pacienții și știm foarte multe lucruri, chiar dacă câteodată nu le facem publice, pentru că nu vrem sau nu vrem să creăm mult mai multe probleme într-un sistem deja plin de alte probleme. Deci, vă rugăm frumos, să ne implicați real în toate problemele sistemului pentru că putem veni și cu soluții", a punctat Rozalina Lăpădatu, președinte APAA – Asociația Pacienţilor cu Afecțiuni Autoimune.
Revenind la discuția despre biosimilare, pacienții ridică însă și o altă problemă. Dacă ei ar fi puși să aleagă între originale și biosimilare, nu cât plătește statul contează, ci siguranța pacientului! „Un pacient cu boli autoimune ar vrea să știe dacă îi va fi bine cu acel medicament. Iar atitudinea este modelată din punctul nostru de vede prin informație, prin experiența altor pacienți, prin experiența personală și, evident, prin recomandarea medicului", a spus Isabella Grosu, Președintele Asociației Persoanelor cu boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR).

E nevoie de informații corecte

Pentru asta e nevoie de informații de calitate, a continuat ea. „Pacientul când vede că din 2006, dacă nu mă înșel, s-a aprobat de către Agenția Europeană primul biosimilar, când EFCCA are ca rezultat, prin studiile pacienților, deci nepărtinitoare și absolut obiective, dovezi că în vreo 27 de țări se folosesc biosimilarele, în momentul în care poți împărtăși experiență cu cineva, atitudinea ta devine deschisă, devine pozitivă. Îți spui că dacă îți este bine n-ar fi niciun risc să mergi pe biosimilare", a arătat Isabella Grosu.

„Faptul că breaking news-ul este ceea ce ne ține de pe azi pe mâine, a dezavantajat din punctul meu de vedere și pacienții și informațiile pe care pacienții le primesc. Primim informații absolut necesare, dar incorecte și care nu sunt spuse din partea specialiștilor, ci spuse din partea unor oameni care au foarte puțină legătură cu sistemul de sănătate. Pentru că noi ne uităm la televizor și parcă ne luăm lumină, și știți foarte bine cazul când în România nu exista un vaccin și a fost adus din Kazahstan. Toate televiziunile au spus că ne vaccinăm copiii și-i omorâm. Asta, din punctul meu de vedere, este ceea ce pune presiune pe pacient în momentul când vede acest switch făcut (între original și biosimilar n.r.), să se ducă spre profesionist și să întrebe „da de ce?", de ce nu mi-a dat produsul original, de ce mi-a dat acest produs, dacă acest produs nu e la fel și nu are același efect. Aici e acea informare de care avem nevoie cu toții. Și noi, ca pacienți, și profesioniștii", a explicat și Radu Gănescu, Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

Trecerea să o decidă medicul

Apoi, pacientul ar vrea să vadă că aceste economii făcute la bugetul Sănătății se întorc la el sub formă de beneficii. Adică de noi medicamente sau analize decontate în plus. Iar trecerea de la un original la un biosimilar să fie foarte bine reglementată, astfel încât medicul să decidă cum și când se face, pentru binele pacientului. Nu să-ți dea farmacistul un medicament care crede el că e mai bun, cum se întâmplă în multe situații.

„În oncologie, beneficiem demult de biosimilare și chiar ne-am bucurat că avem alternativă la tratament. (...) Din păcate suntem niște numere evaluate din punct de vedere financiar doar. Nu sunt de acord. Și acele economii, nu știu unde se duc, că dacă am ști că avem un beneficiu, cu siguranță vom pleda întotdeauna, oricum pledăm pentru biosimilare și generice pentru a face loc inovației (...) Dar acele economii unde merg? Pentru că în momentul în care Ministerul îmi spune că nu poate da un medicament care a fost evaluat de ani de zile și-l așteaptă pacienții, au început să și-l cumpere, și nu mai pot să și-l cumpere. Acel 20% oare nu trebuie să îmi asigure accesul la acest nou tratament? (...) Bineînțeles că noi susținem biosimilarele. Dar aici ar trebui făcute niște reglementări legislative clare privind switch-urile care ar trebui să fie făcutu de către medic. Nu farmacistul îmi alege mie tratamentul, nu farmacistul este responsabil de viața mea, ci medicul!" a punctat Cezar Irimia, Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).

Conferința, integral, poate fi urmărită în video: