Data publicării:

Măsurile de conservare, eficiente în lupta cu pierderea biodiversității la nivel mondial - Studiu

Autor: Cristian Cîșleanu | Categorie: Stiri
WhatsApp
Foto cu rol ilustrativ: Freepik
Foto cu rol ilustrativ: Freepik

Află la ce concluzii au ajuns cercetătorii care au vizat eficiența măsurilor de conservare.

Potrivit unui studiu, acțiunile de conservare sunt eficiente în reducerea pierderii biodiversității la nivel mondial. Cercetători internaționali au analizat măsuri timp de 10 ani.

Autorii au declarat că descoperirile lor oferă o „rază de lumină” pentru cei care se străduiesc să protejeze animalele și plantele amenințate.

Una din trei specii monitorizate este în prezent pe cale de dispariție din cauza activităților umane.

În primul studiu de acest gen, publicat în revista Science, oamenii de știință de la zeci de institute de cercetare au revizuit 665 de teste ale măsurilor de conservare, unele din 1890, în diferite țări și oceane și pentru diferite tipuri de specii, și au constatat că acestea au avut un efect pozitiv în două din trei cazuri.

Coautorul dr. Penny Langhammer, vicepreședinte executiv al organizației caritabile de mediu Re:wild, a declarat pentru BBC: „Dacă citiți titlurile de pe ziare despre extincție în aceste zile, ar fi ușor să aveți impresia că eșuăm în ceea ce privește biodiversitatea, dar asta nu înseamnă că nu privim cu adevărat imaginea de ansamblu.

Declinul, încetinit de conservare

Acest studiu oferă cele mai puternice dovezi de până acum că nu numai că îmbunătățește conservarea starea biodiversității și încetinește declinul acesteia, dar, atunci când funcționează, funcționează cu adevărat”.

Printre poveștile de succes se numără:

- ratele de defrișare au scăzut cu 74% în Bazinul Congo, în urma introducerii planurilor de gestionare

- rata de reproducere a păsării Sternula antillarum s-a dublat, datorită gestionării prădătorilor în insulele de barieră din Florida.

Cu toate acestea, în unul din cinci cazuri, măsurile au dus la declinul speciilor vizate.

Dr. Langhammer a declarat: „Una dintre cele mai interesante constatări a fost că, chiar și atunci când o intervenție de conservare nu a funcționat pentru speciile vizate, alte specii au beneficiat în mod neintenționat”.

Crearea de zone marine protejate pentru căluții de mare australieni, de exemplu, a însemnat că au fost mâncați mai mulți dintre ei, deoarece populațiile de prădători naturali au crescut.

Este normal ca diversitatea speciilor și populațiile să fluctueze, dar rata de dispariție este acum de 100-1.000 de ori mai rapidă decât s-ar fi așteptat oamenii de știință.

Se crede că schimbările climatice, pierderea habitatului și răspândirea speciilor invazive sunt cauzele acestei situații.

Așadar, dacă măsurile de conservare au funcționat, a declarat coautorul dr. Joseph Bull, conferenţiar la Universitatea din Oxford, „este clar că aceste măsuri nu sunt finanțate la o scară suficientă pentru a începe efectiv să inverseze declinul global al biodiversității”.

În 2022, aproape 200 de țări au semnat un cadrul global pentru biodiversitate, acceptând să oprească declinul naturii până la sfârșitul deceniului.

Acestea au stabilit obiectivul de a mobiliza cel puțin 200 de miliarde de dolari pe an din surse publice și private.

Însă, în prezent, se estimează că în întreaga lume se investesc doar 121 de miliarde de dolari pe an în conservare.

Măsurile de conservare funcționează

Dr. Fiona Matthews, profesor de biologie a mediului la Universitatea din Sussex, care nu a fost implicată în cercetare, a declarat că aceasta a arătat că „intervențiile de conservare pot funcționa și funcționează”.

Ea a adăugat: „Am fost surprinsă de lipsa de reprezentare a țărilor din sudul lumii în cadrul analizei, cu doar câteva lucrări din zonele cu biodiversitate ridicată din Africa Subsahariană, America Centrală și de Sud și Asia de Sud-Est.

Acest lucru, din păcate, reflectă mai degrabă publicarea, finanțarea și cercetarea academică, decât un eșec din partea autorilor”.

Jumătate dintre studiile evaluate de cercetători au fost realizate în Europa de Vest, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă.

Dr. Bull a fost de acord și a spus că următoarea etapă a cercetării va examina alte zone ale lumii. ”Dar, un lucru pe care l-aș spune este că este foarte clar că acest lucru nu schimbă rezultatele”, a mai spus acesta.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel