Mareșalul Antonescu, vinovat de moartea a sute de mii de români
Data publicării:
Autor: DCNews Team
WhatsApp
neagu_djuvara
neagu_djuvara

Mareșalul Ion Antonescu a fost un ”om onest, care nu a furat, care a făcut o figură frumoasă”, însă acestea sunt ”lucruri care nu cântăresc atât de mult față de ororile pe care le-a comandat", inclusiv moartea a sute de mii de români, a spus istoricul Neagu Djuvara, într-un interviu la TVR.

Cu ocazia lansării celei mai recente cărți semnate Neagu Djuvara, "Misterul Telegramei de la Stockholm", la Bookfest,  istoricul a vorbit într-un interviu la TVR, despre adevărul telegramei document, prezentat în multe articole de presă într-o ”lumină falsă și tendențioasă”.

Pentru istoricul în vârstă de 96 de ani, ”ultimul martor în viață al poveștii de la Stockholm”, adevărul capitulării României în fața URSS, trebuie mărturisit și repetat, pentru a nu se induce informații false generațiilor viitoare.

Neagu Djuvara spune că intenţia mareşalului Antonescu, care conducea dictatorial țara, de a semna armistiţiul cu sovieticii era profund neserioasă.

Tânăr secretar de (legație) ambasadă în acea perioadă, Neagu Djuvara a povestit cum a fost trimis în Suedia chiar în dimineața zilei de 23 august 1944, imediat după atacul sovietic din 19-20 august care a produs armatei române o mare derută, convinsă că totul era pierdut.

Ceea ce oamenii nu vor să accepte, spune Djuvara, este faptul că deși mareșalul Antonescu declara că vrea să negocieze capitularea cu sovieticii în 23 august, el le întrerupsese de trei luni de zile.

Negocierile oficiale între Rusia și România fuseseră demarate încă din ianuarie 1944, însă, fapt insolit, pentru capitularea României, sovieticii discutau și cu guvernul și cu opoziția.

Potrivit celor declarate de Neagu Djuvara, Antonescu pusese două condiții pentru capitulare, ambele, la fel de absurde: un termen de 15 zile ca să ceară nemților să părăsească voluntar România, iar cea de-a doua, dacă toată țara va fi ocupată după armistițiu, să fie lăsat un județ în vestul țării neocupat pentru ca Guvernul să nu vadă uniformă sovietică, cerințe pe care sovieticii le-ar fi acceptat în 28 mai.

Ceea ce vrea istoricul să explice în cartea sa este faptul că Moscova nu a trimis telegrama document din 23 august 1944 pentru Antonescu, ci pentru opoziție, când Duca a fost chemat la Ambasada Sovietică pentru a încheia un armistiu cu sovieticii.

Mărturisind că mareșalul Antonescu, cel care era ”stăpân absolut pe soarta a 20 de milioane de cetățeni români” suferea de o boală grea și veche, Neagu Djuvara spune că, prin cartea sa, vrea să dărâme ”piedestalul pe care este aşezat mareşalul Antonescu”.

Autorul cărții își explică și de ce românii au ajuns să-l omagieze pe Antonescu: "Înţeleg ca o jumătate dintre românii de astăzi să-l admire pe Antonescu, pentru că în ultimii 70 de ani am avut nişte politicieni aşa de negri, încât figura lui Antonescu pare luminoasă", a mărturisit Djuvara.

”Mareșalul este prezentat în istorie ca fiind un bărbat chipeş, elegant, drept, curajos, dârz. Să lăsăm deoparte figura de teatru şi să privim realităţile”, îndeamnă istoricul, insistând că Antonescu a comis multe orori grave, fiind vinovat de moartea gratuită a sute de mii de români. Istoricul nu neagă calităţile Mareşalului; "a fost un om onest, nu a furat" dar, spune acesta," sunt lucruri care nu cântăresc atât de mult ca ororile pe care le-a comandat", cum ar fi trimiterea a ”175.000 de oameni în gol, în Trasnistria”, sau uciderea a câte 100 de oameni, majoritatea evrei, pentru fiecare ofițer român mort în timpul exploziei din comandamentul român de la Odessa, minat încă din timpul cât acolo era comandament sovietic.

În ceea ce privește politica din România de azi, Neagu Djuvara, crede că "regimul comunist a golit ţara noastă de tot ce putea să conducă țara. S-a luat smântâna de pe ţara noastă și nu mai avem cu ce face unt", iar speranța zace încă în generația tânără, dacă nu va lua calea străinătății.

Susținător al cercetărilor referitoare la istoria românilor, Neagu Djuvara, în multe scrieri ale sale pune la îndoială calitatea cercetării din perioadele interbelică şi comunistă, afirmând că anumite părţi ale istoriei au fost accentuate sau suprimate pentru a deservi scopuri politice.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel