Manevra pe care o fac propagandiștii ruși pentru a fi tot mai vocali în România. Ce spune Ana Cătăuță
Data publicării:
Autor: Alexandru Negrici
WhatsApp
Ana Cătăuță (PSD) / Foto Crișan Andreescu
Ana Cătăuță (PSD) / Foto Crișan Andreescu
Ana Cătăuță a fost prezentă la Interviurile DC News, unde a atras atenția, printre altele, asupra modalităților prin care propagandiștii ruși își construiesc narativul în România.

„Propagandiștii ruși sunt tot mai activi în România. Sunt două tipuri de campanie pe care ei le duc, pe de o parte, așa cum au făcut și în alte state europene și în America, aceștia vin și investesc foarte mult în divizarea populației și găsesc acele teme care ne divizează.”, a explicat Ana Cătăuță, în exclusivitate pentru DC News.

Jurnalistul Val Vâlcu a enumerat apoi unele teme: „anti mască, anti vaccin, „nu am încredere”, „ne bagă cipuri”.”

Ana Cătăuță a subliniat că „alte teme mai sunt: „ne fac colonie”, „vor să ne fure și ce a mai rămas din economia românească”, ș.a. Pe de altă parte, (n.r. a doua modalitate de propagandă) ne arată acest model, prin care ei nu spun „cât de bine e în Rusia”, ci spun „Uite cât de puternic e Vladimir Putin și cum își apără el oamenii”. La fel e și în cazul lui (n.r. Viktor) Orban. Acum câțiva ani se spunea la fel despre Erdogan, dar acum economia Turciei nu o duce atât de bine, din păcate pentru ei (n.r. inflația în Turcia a depășit 70%).

Și în Viktor Orban se investește pentru a se arăta că modelul unui lider autoritar este preferabil în fața unui sistem în care „prea mulți iau decizia”.”

Val Vâlcu a întrerupt-o pe Ana Cătăuță pentru a spune că „și în România avut, din păcate, o propunere de limitare a parlamentului, de închidere a uneia dintre camere, la Referendum, idee adusă tot de un lider autoritar (n.r. Traian Băsescu)”.

Ana Cătăuță a concluzionat spunând că Traian Băsescu „a folosit această temă în scopuri strict populiste și electorale, nu i-a păsat nicio secundă câți membri sunt în Parlamentul României. Acum nu știu dacă ar trebui să ne uităm neapărat la cât de mare sau cât de mic este parlamentul, ci ar trebui să ne uităm la cât de eficient este și poate să încurajăm mai mult meritocrația la nivel parlamentar”. 

Ana Cătăuță: Majoritatea românilor consideră că relația transatlantică este bună

Întrebată de Val Vâlcu de ce este necesar un astfel de grup, Ana Cătăuță a răspuns:

„Majoritatea românilor consideră că relația transatlantică este bună, dar nu de asta a fost creat acest grup de prietenie din care fac parte, ci pentru a întări relațiile bilaterale la nivel de parlamente, între Parlamentul României și Congresul SUA. În acești 25 de ani de parteneriat strategic, pe care îi aniversăm, s-au dezvoltat foarte mult anumite dimensiuni, cum ar fi cea de securitate, ceea ce este extraordinar.

Însă, este nevoie de o colaborare mai intensă la nivel de parlamente și de foruri legislative, pentru că deciziile majore de investiții pe care companiile americane, care au și bani de la bugetul de stat, se iau prin Appropriations Committee, din Camera Reprezentanților și din Senat. Nu numai asta, dar sunt foarte multe proiecte și este nevoie de o întărire a relațiilor dintre parlamentul nostru și Congresul American.

Câteodată stau și mă gândesc ce ar fi însemnat ca România să nu fie astăzi în NATO și cât de speriați am fi fost cu toții, iar pe lângă toate crizele cu care se confruntă societatea, să mai fi fost și o criză de securitate care să planeze asupra noastră.

De multe ori, mecanismele acestea sunt greoaie. Ca să simplific, atunci când vrei să atragi investiții străine, ca țară, trebuie să ai o reputație bună. Nici noi, ca oameni, nu ne investim banii în proiecte care nu au o reputație bună. Reputația bună se construiește în timp, comunicând cu partenerii americani, cu partenerii europeni, cu partenerii asiatici și toate lucrurile acestea conduc la prosperitatea țării. 

Da, obiectivele sunt pe termen mediu și lung, nu se întâmplă lucrurile peste noapte, dar este extrem de important să avem acest dialog continuu cu colegii noștri americani. Dacă spuneam că dimensiunea de securitate a parteneriatului este una stabilă și puternică, a venit momentul să insistăm mai mult pe dimensiunea economică. Asta înseamnă mai multe investiții americane atrase în România, dar și poate mai multe companii Românești care să meargă în piața din Statele Unite. Dau aici celebrul exemplu UIPath, dar mai sunt și alte exemple, precum BitDefender.”

Rusia nu e singurul pericol pentru România. Fractura ideologică s-a schimbat, iar acum trebuie să fim extrem de atenți asupra altui punct de pe hartă

La fel de îngrijorător este și faptul că avem vecin pe Ungaria, o țară în care valorile democratice sunt date la o parte. Dacă înainte aveam comunism versus capitalism, acum fractura ideologică este pe regimuri autoritare, așa numiții dictatori versus democrațiile care rulează conducători.

Ana Cătăuță (PSD), vicepreședinte al grupului Pro America din Parlamentul României, a vorbit despre acest subiect la DC News și DC News TV.

„În România trebuie să fim foarte atenți pentru că nu vorbim doar de Rusia sau de Turcia, dar și de țări mai apropiate, cum ar fi Ungaria. Nu putem spune că regimul lui Viktor Orban este unul tolerant cu diversele minorități de toate naturile. El nu doar în România are asemenea acțiuni, cum am văzut zilele trecute, ci și în Slovacia unde există o populație de etnie maghiară destul de puternică. Noi, ca stat care își dorește să împărtășească valorile democratice ale Vestului, trebuie să fim extrem de atenți.    

Deși poate părea seducător un lider care se luptă pentru oamenii lui și care dă cu pumnul în masă, haideți să ne amintim că Viktor Orban, în cadrul NATO, nu a pus nicio condiție și nu și-a exprimat opinia cu privire la modul în care sancțiunile sunt impuse asupra Rusiei. Nici la Bruxelles nu a fost foarte vocal. El e vocal doar la Budapesta sau când mai vine în vacanță în România”, a zis Ana Cătăuță la DC News și DC News TV.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel