Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat acest subiect.

'Înainte de orice, este o decizie justă. Vladimir Putin merită să fie anchetat pentru crime de război. Mai departe, Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională, nu are un impact juridic direct asupra lui Vladimir Putin, dar are asupra restului omenirii. Acest om este, juridic, acuzat de crime de război. Lucrul acesta rămâne.

Probabil, nu va da seama pentru crimele comise, nu în fața justiției pe acest pământ, dar în fața istoriei, cu siguranță, va fi condamnat, cum este deja condamnat de istorie. Deci, este o măsură de imagine, de a consfinți crimele comise pe teritoriul european de Vladimir Putin.', a spus Bogdan Chirieac.

Bogdan Chirieac a fost întrebat dacă ar exista o consecință directă, să fie arestat Vladimir Putin în cazul în care ar intra într-unul din statele membre ale Curții Penale Internaționale.

'Există această posibilitate. Însă, dacă ar intra, el se bucură de un statut diplomatic. Este mai greu cu arestarea. Sunt câteva chestiuni de legi internaționale, de jurisprudența internațională, dar nu îl văd pe Putin intrând pe teritoriul unui stat membru prea curând. Când va intra, da. Să spunem, prin absurd, dacă merge, de exemplu, în Germania.

Privat nu mai poate să facă asta pentru că poate să fie arestat, dar în vizitele oficiale are alte prerogative. Sunt alte convenții care guvernează statutul diplomatic al unor astfel de personalități. Dar pentru noi toți este bine venită decizia Curții Penale Internaționale.', a  răspuns Bogdan Chirieac, într-o intervenție telefonică la România TV.

Decizia Curții Penale Internaţională (CPI)

'Astăzi, 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: dl. Vladimir Vladimirovici Putin şi dna Maria Alekseievna Lvova-Belova', comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat CPI într-un comunicat. Vladimir Putin 'este prezumat responsabil de crimă de război privind deportarea ilegală a populaţiei (copiilor) şi de transfer ilegal al populaţiei (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă', a adăugat instanţa.

'Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând din 24 februarie 2022', indică în continuare CPI, subliniind că există 'motive rezonabile de a crede că dl.Putin este personal responsabil de crimele menţionate mai sus'. New York Times relatase luni că CPI se pregăteşte să lanseze urmăriri penale împotriva unor suspecţi ruşi pentru transferul de copii în Rusia şi pentru lovituri deliberate asupra infrastructurilor civile în Ucraina. Procurorul CPI, Karim Khan, a declarat mai devreme luna aceasta, după o vizită în Ucraina, că presupusele răpiri de copii fac 'obiectul unei anchete prioritare'.

CPI, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, anchetează de peste un an eventuale crime de război sau crime împotriva umanităţii comise în cursul ofensivei ruse. Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, dar Kievul a acceptat competenţa Curţii pe teritoriul său şi colaborează cu procurorul acestei instanţe de la Haga. Moscova a negat în mod repetat acuzaţiile de atrocităţi comise de forţele sale în cadrul 'operaţiunii speciale militare', aşa cum numeşte ea invazia în Ucraina, pe care a declanşat-o la 24 februarie 2022, în ceea ce Occidentul şi Kievul numeşte o agresiune neprovocată şi nejustificată. Experţii recunosc că este puţin probabil ca Rusia să-i predea CPI pe suspecţi, notează AFP.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News