Traian Băsescu a trăit și a înflorit din crize. Evident, de el s-a agățat restul echipei. Cert este că traiectoria lui Băsescu (plus a PD, ulterior PDL) este punctată de o succesiune de crize, rupturi, divorțuri și scandaluri. De la demiterea premierului Ciorbea, după o criză pe care a generat-o, și până în prezent,  Băsescu nu s-a simțit bine, politic vorbind, decât în mijlocul conflictului, cel mai adesea provocat chiar de el. Putea rata criza euro? Ce oportunitate a găsit, vorba lui Patriciu, în această criză și cât îl poate ajuta noua confruntare?

Să pornim de la recentul sondaj IMAS, publicat într-un ziar foarte prietenos cu actualul președinte. Alin Teodorescu i-a confirmat lui Ion Cristoiu, alt fan Băsescu, că popularitatea acestuia a căzut brusc de la 50 de procente la 10 la sută, pe 27 mai 2010, și nu a mai urcat de atunci, ba chiar a coborât, în 2011, sub pragul amintit. Explicația: anunțarea curbelor de sacrificiu, pe 26 mai. Divorțul a fost unul brutal și pare a fi definitiv. Teoretic, dacă acele curbe de sacrificiu sunt  problema, actuala criză a euro ar putea duce la împăcarea președintelui cu o parte a fostului său electorat. Vezi că a avut dreptate, știa el ce știa, or să spună foștii simpatizanți. Acum, iată, și ceilalți iau exemplu de la noi. În această cheie aș citi ”dezvăluirea” din Adevărul despre impopularitatea prezidențială.

Pactul euro și toate tehnicalitățile pe care le-a detaliat Traian Băsescu națiunii, duminică seara, au un singur scop: să arate câtă dreptate a avut și cât de responsabil este PDL, în opoziție cu iresponsabilitatea USL.  A, să nu uit, mai e și schimbarea Constituției, cu triplu efect: crește scandalul, mutând dezbaterea de la corupția miniștrilor la protejarea zonei euro; sporește confuzia, în cabina de vot, prin suprapunerea a trei tipuri de alegeri (locale, generale, referendum); servește unor interese de moment (regionalizare,blocarea unei eventuale suspendări, sporirea atribuțiilor prezidențiale etc).

Abordarea matură, discursul detașat, aproape tehnocratic, al președintelui și rapiditatea cu care PDL a preluat temele de atac dovedesc o tactică ireproșabilă. Jos pălăria pentru cei care au creat strategia de salvare a acutalei Puteri pe baza crizei.

Ar fi o singură problemă: dacă nu anunțul propriu-zis, din 26 mai, este buba? Dacă oamenii au fost șocați de tonul discursului, de limbajul nonverbal, într-un cuvânt de imaginea lui Băsescu anunțând austeritatea, și nu de austeritate pur și simplu? Cinci ani de zile, Băsescu le-a făcut curte, i-a sedus promițând că va fi de partea celor mulți, pe care o să-i ajute să trăiască mai bine. Niciun cuvânt despre austeritate, buget, regionalizare, convergență, deficite. Drag popor, te iubesc și te ador! Și dintr-o dată, scurt, ia du-te tu dracu și să nu mă mai suni! A vrăjit poporul, apoi l-a înșelat cu țara. Am o datorie față de țară: s-o modernizez, s-o reformez, să-o feresc de derapaje, a schimbat el discursul.  Dificil să te mai creadă poporul, greu să mai întorci pe cineva cu vreun referendum.

Polologhia despre tratate, Lisabone, Maastrichte și principii de guvernanță economică mai rău o să enerveze electoratul, silit oricum să meargă pe încredere în aceste chestiuni sofisticate. Ori, încrederea s-a cam dus dracului, dacă Adevărul nu spune minciuni doar ca să le adoarmă vigilența lui Ponta și Antonescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News