Macron dă semne că vrea să conducă Europa în lupta Ucrainei cu Rusia, dar Franța s-ar putea să nu fie de acord

Nu există nicio îndoială că președintele Emmanuel Macron dorește să preia o mantie de lider global și să inverseze sprijinul occidental în declin pentru Ucraina, dar politica franceză va face ca acest rol să fie greu de îndeplinit.

În timp ce forțele ucrainene sunt împinse înapoi pe câmpul de luptă și persistă incertitudinea cu privire la ajutorul militar occidental, Macron a făcut un discurs combativ pentru a schimba cursul lucrurilor, spunând reporterilor că ”Europa este în joc”. Luni, el a promis un nou impuls pentru obuze de artilerie, a lansat ideea de a trimite trupe occidentale pe teren și a anunțat o nouă coaliție privind rachetele cu rază lungă de acțiune.

Macron se prezintă în mod clar ca un om de stat care poate interveni în breșă, după modelul italianului Mario Draghi, care, în mod faimos, a stabilizat zona euro afectată de criză cu promisiunea sa de a face ”tot ce este necesar”. Într-adevăr, Macron a reluat această frază chiar luni: ”Suntem hotărâți să facem tot ceea ce este necesar atât timp cât va fi nevoie”.

Întrebarea este, așadar, următoarea: Cât de departe este Macron cu adevărat pregătit să meargă de data aceasta? Până la urmă, retorica sa anterioară cu privire la Ucraina nu a fost însoțită de acțiuni. Cel mai important, poate spera el să prevaleze ca lider occidental dacă nu reușește să ducă Franța cu el?

Opoziția îl critică pe Macron

Toate forțele franceze de opoziție s-au adunat deja împotriva lui. Marine Le Pen, de extremă dreapta, a pus la stâlpul infamiei afirmația sa potrivit căreia trupele occidentale din Ucraina ”nu ar trebui să fie excluse”, considerând că se joacă cu ”viețile copiilor”, în timp ce liderul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon a declarat că este o ”nebunie” să se opună ”o putere nucleară împotriva altei puteri nucleare”. Forțe mai tradiționale, precum Partidul Socialist și Republicanii, au condamnat, de asemenea, declarațiile președintelui francez.

Acestea sunt argumente care rezonează puternic cu alegătorii din Franța, într-un moment în care partidul liberal centrist al lui Macron se află mult sub extrema stângă și extrema dreaptă în sondaje, înaintea alegerilor europene din iunie.

Marți, pe canalele de știri, subiectele de discuție se refereau la faptul dacă Franța ar trebui să se pregătească pentru un război cu Rusia. Iar răspunsul a fost în linii mari: ”Nu”.

”Chiar nu înțeleg de ce a spus asta, poate fi văzută ca o idee destul de periculoasă, îngrijorătoare, trimiterea de trupe pentru francezi. Mai ales dacă nu avem niciun acord în cadrul UE”, a declarat Bruno Jeanbart, realizatorul sondajului OpinionWay.

Pentru Jeanbart, declarația lui Macron a fost mai mult pentru a ”trimite un mesaj partenerilor diplomatici”, după ce s-a confruntat cu critici pentru ”apropierea sa” de rusul Vladimir Putin la începutul războiului.

Cu toate acestea, ucrainenii s-au săturat de mesajele diplomatice ale lui Macron și ar prefera armele, un domeniu în care Parisul, în loc să fie lider, rămâne mult în urma SUA, Germaniei, Marii Britanii și Poloniei.

Zeitenwende-ul lui Macron

Momentul definitoriu al Germaniei de la începutul războiului a fost un Zeitenwende - un moment istoric de cotitură - în care Berlinul a promis că își va moderniza armata de mult timp uitată pentru a face față pericolului real din partea Rusiei.

Președintele francez se află sub presiunea de a pune în acord cuvintele cu acțiunile în ceea ce privește Ucraina de când și-a anunțat propriul Zeitenwende privind sprijinul acordat Ucrainei în timpul unui discurs la Bratislava în iunie anul trecut. Acolo, el și-a cerut scuze pentru că nu a ținut cont de Europa Centrală și de Est în ceea ce privește amenințarea rusă.

Dar, în condițiile în care Ucraina a rămas fără muniție, iar donațiile mai mici ale Franței către Kiev au fost supuse unei noi examinări, promisiunile lui Macron au început să pară goale. Intervenția sa de luni a fost menită să rectifice această impresie, iar promisiunea sa de a participa la o inițiativă cehă de a cumpăra obuze de la furnizori din afara UE, îndepărtându-se de mantra Franței ”Cumpărați european”, semnalează o schimbare majoră.

Totuși, cea mai mare provocare pentru Macron este faptul că ambiția sa pare să nu fie sincronizată cu starea de spirit predominantă a francezilor cu privire la Ucraina.

Pentru francezi, războiul nu este marea confruntare civilizațională pentru democrația și libertatea Europei, așa cum este pentru țările care încă au amintiri amare ale dominației criminale a Rusiei.

”Rusia nu este văzută ca o amenințare directă la adresa Franței, iar războiul este văzut ca o preocupare a fostei URSS”, a spus Jeanbart. Acest lucru este în contrast puternic cu Polonia, națiunile baltice și chiar cu Germania și țările nordice, pentru care pericolul este mai iminent.

Ce părere au francezii

Cifrele recente din sondaje arată o simpatie călduță - și care se răcește rapid - pentru Ucraina în Franța. În timp ce 58% dintre francezi au o impresie pozitivă despre Ucraina, acest procent este în scădere cu 24 de puncte față de momentul izbucnirii războiului, potrivit cifrelor institutului de sondaje IFOP. Doar 50% susțin înarmarea Ucrainei, în scădere cu 15 puncte față de primele zile ale luptelor din 2022.

În plus, doar 62% dintre francezi susțin sancțiunile împotriva Rusiei, față de 72% la începutul războiului.

Fermierii influenți și din ce în ce mai încăpățânați ai Franței reprezintă o altă mare durere de cap politică pentru Macron. Păsările de curte și cerealele ucrainene ieftine au devenit unul dintre motivivele furiei lor, iar liderii lor îl presează pe Macron să restricționeze importurile.

Într-o reflectare a lipsei de simpatie pentru Ucraina, Damien Radet, un reprezentant regional al celui mai important sindicat al fermierilor din Franța, a declarat pentru POLITICO la sfârșitul lunii trecute că intrările masive de alimente trebuie să fie oprite, deoarece Ucraina ”nu este o țară europeană” și ”nu are nimic de-a face cu istoria noastră”.

Acesta este un electorat greu de convins pentru Macron.

Președintele francez a fost și apărat, nu doar atacat

Marți, oficialii și politicienii francezi au încercat să reformuleze ceea ce a spus Macron, în fața reacțiilor de respingere din partea liderilor europeni, inclusiv a premierului olandez Mark Rutte și a cancelarului german Olaf Scholz. Planul ”nu este de a trimite trupe franceze sau europene pentru a lupta împotriva Rusiei, ci de a contribui la descurajare”, a declarat deputatul francez Benjamin Haddad, care face parte din partidul Renaissance al lui Macron.

Ministrul francez de Externe, Stéphane Séjourné, a părut, de asemenea, să minimalizeze cuvintele lui Macron, spunând că noile semne de sprijin ar putea implica o prezență occidentală în Ucraina, cum ar fi deminarea sau producția de arme. ”Unele dintre aceste acțiuni ar necesita o prezență pe teritoriul ucrainean fără a trece pragul de beligeranță", a declarat Séjourné.

După o avalanșă de critici din partea stângii și a dreptei, Macron încearcă acum să întoarcă foaia în favoarea opoziției, cu o dezbatere și un vot asupra unui acord de securitate încheiat cu Ucraina. O astfel de mișcare ar forța partidul Adunarea Națională al lui Le Pen să se poziționeze cu privire la Ucraina, la fel cum Guvernul francez încearcă să prezinte extrema dreaptă ca fiind un proxy al Kremlinului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News