Să încerci să ții în mână un creier uman care nu a fost conservat în formol este ca și cum ai încerca să apuci un obiect cu o consistență gelatinoasă. Cercetătorii au calculat într-un studiu fragilitatea creierului uman și au descoperit că acesta este, într-adevăr, foarte fragil, scrie Ziarul de Iași.

În timp ce creierii care apar deseori în serialele de televiziune cu specific medical par să arate destul de solid, "minunăția" dinăuntrul craniului nostru este, de fapt, o bucată de țesut care se clatină, deși este o bucată foarte inteligentă. Cu toate acestea, odată îndepărtat, schimbările de temperatură și folosirea agenților de conservare ajută la creșterea rigidității creierului și îl fac mai… fotogenic, conform IFL Science.

Nicholas Bennion, coautor al studiului, a explicat că "dacă iei un creier care nu a fost conservat în niciun fel, rigiditatea sa este extrem de scăzută și se desface foarte ușor". "Și, într-adevăr, este probabil mult mai moale decât realizează cei mai mulți oameni", a adăugat Bennion.

Lipsa de rigiditate a creierului, o provocare pentru neurologi

Această lipsă de rigiditate înseamnă că mișcările mici determină creierul să se balanseze, ducând la ceea ce este cunoscut drept "schimbarea creierului în mod tranzitoriu". Pentru neurochirurgi, care au nevoie de acuratețe precisă atunci când fac incizii, tendința creierului de a a se clătina reprezintă o provocare majoră.

Bennion și colegii săi și-au propus să înțeleagă mecanismele de deplasare prin calcularea caracteristicilor creierului și ale țesutului înconjurător. Aceștia au scanat creierii de la 11 oameni, în timp ce se aflau cu fața în jos și în sus, înainte de a trece imaginile printr-un program de învățare automată.

Creierul s-ar putea dezintegra de 10 ori mai ușor decât spuma de polistiren

Modelul rezultat a dezvăluit că, de fapt, creierul se deplasează relativ puțin în interiorul craniului, creierul profund fiind deplasat cu aproximativ un milimetru atunci când capul își schimbă poziția. Între timp, suprafața creierului se mișcă cu doar o jumătate de milimetru, datorită unui "efect de priponire" prin care țesuturile înconjurătoare mențin creierul în poziție.

Autorii studiului au calculat, de asemenea, modulul Bulk al creierului, care măsoară rezistența materialului la presiune. Rezultatele au indicat că organul poate să reziste la 148 de kilopascali de presiune. Asta înseamnă că, de fapt, creierul se poate dezintegra de zece ori mai ușor decât spuma de polistiren.

Pentru a-i ajuta pe cititori să vizualizeze cât de fragil este organul cu care gândesc, autorii au mai explică că "rigiditatea sa extrem de scăzută duce la prăbușirea sub propria greutate". Studiul a fost publicat în The Journal of The Royal Sciety Interface.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News