Cele trei pachete de legi: a cartelelor preplătite, a terorismului și a securității cibernetice au intrat în linie dreaptă. Președintele Klaus Iohannis și-a asumat „împingerea" lor mai rapidă spre adoptare. Consultările de la Cotroceni au avut ca scop stabilirea unui acord de principiu dar și ajustarea unor eventuale nesincronizări dintre președinte și partidele politice. Interesantă rămâne strategia președintelui, avantajat de factorul decalajului dintre alegerile prezidențiale și parlamentare, de a încerca o „rupere" tactică a pachetului legislativ. Mai concret, cele oarecum urgente, amintite mai sus, să fie adoptate de actualul parlament, iar cele care țin de arhitectura mai complexă, cum ar fi „organizarea armatei" să fie adoptate de viitorul parlament.

Mai mult președintele a sugerat că este foarte probabil ca specialiștii care lucrează la aceste legi acum, vor fi cel mai probabil membri ai parlamentului viitor și vor face inevitabil parte din noile structurile de control parlamentar. Mai simplu spus, crede K. Iohannis, cei care vor face parte din comisiile de control parlamentar în 2016-2020 vor înțelege despre ce este vorba și deci vor putea controla. Cunoașterea lor ar surveni din acest transfer de informații utile care se produce în aceste zile la nivel de specialiști, atât ai guvernului, cât și parlamentari, mai ales ai celor din serviciile speciale. Metoda este una pe cât de simplă, pe atât de clasică și seamănă cu o zicală de administrație sau chiar de armată, care s-ar traduce: „ajutați-ne să vă găsim înlocuitori". Nu va fi ușor. Dacă i-ar reuși asta, președintele s-ar trece pe lista celor care nu au trecut degeaba prin Palatul din Deal.

Este printre puținele dăți când președintele a vorbit de nevoia unei „largi majorități politice", ceea ce ne duce cu gândul la un mesaj dat partidelor. El ar suna cam așa: „Dragi partide, ajutați-mă să trec acum aceste trei legi care „ard" iar eu voi fi un partener corect al tuturor partidelor politice rezultate din noiembrie 2016, pentru că am nevoie de sprijinul vostru. Asta înseamnă că nu mă voi opune unei construcții care va rezulta poate în defavoarea crezurilor mele politice". Mai simplu spus, acțiunea președintelui cu privire la legile siguranței naționale este primul „ghiocel" care anunță că președintele Iohannis se pregătește pentru al doilea mandat. Ceea ce pregătește șeful statului este total opus din perspectiva câștigării celui de-al doilea mandat de stilul predecesorului său. Fostul președinte și-a dorit un parlament șubred, cu persoane șantajabile, multe nici curate, nici condamnate, care „la o adică" să nu aibă verticalitate și să poată fi manevrate.
Iohannis e diferit. El îi îndeamnă la un „seppuku soft" pe unii dintre longevivii șefi ai structurilor care acum conduc România, luându-și aliat viitorul Parlament. Din acest punct de vedere decalajul dintre alegeri este în avantajul său. Dacă Traian Băsescu a știut să speculeze acest decalaj (de un an în 2009, când a câștigat cu voturile din ambasade) se pare că și Klaus Iohannis îl va folosi, dar altfel. Sunt doi ani în 2016 în favoarea președintelui și ar fi unul în dezavantajul acestuia, în 2019. Parlamentul urmând să rămână în aceeași formulă încă un an după finalizarea primului său mandat.
Cel mai greu este tot pentru PSD, care nu a mai dat un președinte deja de 16 ani. În 2019 împlinindu-se aproape două decenii de la victoria lui Ion Iliescu împotriva lui Vadmim Tudor. În aceste condiții PSD este obligat să se reorganizeze și să-i găsească lui Iohannis un contracandidat pe măsură. Nu este exclusă nici o abordare de tip kamikaze a actualului președinte, care și-ar putea face un nou partid, nu neapărat ca nume. Până atunci se va încerca șubrezirea cât mai mult a PSD, iar legile securității naționale au menirea să constituie principalul atu al președintelui. Flaviu Predescu

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News