Proiectul Legii falimentului personal, inițiat de 151 de parlamentari și susținut de deputatul PSD, Ana Birchall, a fost scos de la naftalină în aceste zile, după ce francul elvețian a explodat.

Falimentul personal le-ar permite românilor cu cel puţin două datorii să ceară Tribunalului intrarea în insolvenţă. Dacă va fi aprobat, în forma actuală, orice procedură de executare silită, spre exemplu pentru o locuinţă, va fi suspendată până la cinci ani.

Legea se aplica persoanelor fizice cu domiciliul permanent in Romania, care nu actioneaza ca persoane fizice autorizate si nu au datorii care sa rezulte din activitati comerciale realizate in nume propriu. 

Debitorul poate depune o cerere de intrare in insolventa daca "este in incapacitate de a-si achita datoriile". Un debitor este considerat in imposibilitate de a-si achita datoriile daca este incapabil sa isi achite doua sau mai multe datorii, fata de doi sau mai multi creditori, in decurs de peste 30 de zile de la data scadenta a acestor datorii.

Citește și: Credite CHF. Adrian Vasilescu, despre legea falimentului personal: Nu ajută prea mult

Debitorul trebuie sa furnizeze urmatoarele documente si informatii catre tribunal:

- un raport al bunurilor pe care le are in proprietate, precum si veniturile disponibile, inlcusiv veniturile preconizate in viitorii 5 ani
- o lista cu bunurile mobile si imobile de peste 1000 lei instrainate in ultimii 4 ani
- declaratie pe proprie raspundere privind motivele intrarii in incapacitate de plata
- o propunere de plan pentru plata datoriilor

Care sunt efectele declanșării insolvenței:

- datornicul nu poate dispune de bunurile sale fara acordul prealabil al administratorului judiciar, cu exceptia tranzactiilor obisnuite pentru a suporta costurile de trai de baza. Si aceste tranzactii trebuie insa anuntate in scris, trimestrial, catre administratorul judiciar. 

- toate procedurile de executare silita a datornicului se suspenda pe durata insolventei
pe durata insolventei nu se vor acumula dobanzi penalizatoare privind creantele
toate actele unilaterale ale datornicului referitoare la bunurile lui, inclusiv procurile, nu vor mai produce efecte

Citește și: CREDITE FRANCI ELVEȚIENI: Ce soluții aveți pentru românii cu rate uriașe? SONDAJ DCNEWS

- datornicul trebuie sa se conformeze instructiunilor administratorului judiciar cu privire la activele supuse procedurii de insolventa

Ce obligații are un datornic, odată intrat în insolvență:

- sa utilizeze veniturile in concordanta cu planul aprobat, "sa se abtina de la orice tranzactii sau comportamente care ar conduce la esecul planului". Cu alte cuvinte, e putin probabil ca un datornic intrat in insolventa sa mai primeasca de la administratorul judiciar permisiunea sa-si schimbe telefonul cu unul de ultima generatie sau sa plece intr-o vacanta costisitoare.
se desfasoare activitati "generatoare de venituri" si, daca e somer, sa nu refuze ofertele de munca
- sa-i dea administratorului judiciar sumele obtinute din mosteniri, donatii sau drept compensare pentru daune
- sa-l informeze pe administratorul judiciar daca-si schimba domiciliul sau serviciul
- sa transmita instantei de insolventa si administratorului judiciar o prezentare generala a veniturilor la fiecare 6 luni

Datornicul intrat in insolventa nu va mai putea sa fie actionar unic al unui SRL timp de 5 ani de la iesirea din insolventa. (Sursa: hotnews.ro)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News