Cât de mult ar putea exercițiile fizice să-ți prelungească viața? Un nou studiu are o estimare
Exercițiile fizice pot să-ți prelungească viața considerabil.
Într-o lume aglomerată și agitată, sarcina de a integra mai multă mișcare în viața de zi cu zi este adesea lăsată pe plan secund.
Dar există un motiv să-ți reevaluezi prioritățile — atingerea unui nivel de activitate fizică similar cu cel al celor mai activi 25% dintre oameni ar putea să-ți prelungească viața cu cel puțin cinci ani, conform unui nou studiu publicat joi în British Journal of Sports Medicine.
„Am fost surprins să descopăr că pierderea anilor de viață în SUA din cauza nivelurilor scăzute de activitate fizică ar putea rivaliza cu pierderile cauzate de fumat și hipertensiune arterială,” a declarat prin e-mail autorul principal al studiului, Dr. Lennert Veerman, profesor de sănătate publică la Școala de Medicină și Stomatologie de la Universitatea Griffith din Australia.
Numeroase studii au analizat legătura dintre activitatea fizică și longevitate. De fapt, cercetarea lui Veerman a fost inspirată de un studiu din 2019 care a arătat că riscul de deces prematur scade pe măsură ce participanții desfășoară mai multă activitate fizică, a explicat el. Nivelurile de activitate din acel studiu au fost măsurate cu ajutorul accelerometrelor — dispozitive purtabile care monitorizează activitatea.
"M-am întrebat cum s-ar traduce acest lucru în speranța de viață și cât timp suplimentar de viață ar putea aduce o singură oră de mers pe jos"
Studiul din 2019, împreună cu altele, demonstrase deja că, atunci când activitatea fizică este măsurată cu accelerometre, relația dintre acestea și riscul de deces prematur este măsurat mult mai bine, de aproximativ două ori mai eficient decât atunci când nivelurile sunt evaluate prin sondaje sau chestionare, a precizat Veerman.
„M-am întrebat cum s-ar traduce acest lucru în speranța de viață și cât timp suplimentar de viață ar putea aduce o singură oră de mers pe jos”, a adăugat Veerman.
Pentru a afla, autorii celui mai recent studiu au utilizat date despre activitatea fizică obținute prin accelerometre purtate la șold de adulți cu vârsta de 40 de ani sau mai mult, care au participat la National Health and Nutrition Examination Survey între 2003 și 2006. Accelerometrele au fost purtate cel puțin 10 ore pe parcursul a patru sau mai multe zile.
Rezultatele se bazează pe acest grup de vârstă deoarece ratele mortalității legate de activitate sunt stabile până la vârsta de 40 de ani; după aceea, ele variază. Motivul utilizării datelor mai vechi despre activitate este menținerea consecvenței metodologice cu studiul din 2019, au explicat autorii.
Echipa a construit un tabel de viață — o metodă de a arăta probabilitățile ca anumite populații să trăiască până la o anumită vârstă
Echipa a construit un tabel de viață — o metodă de a arăta probabilitățile ca anumite populații să trăiască până la, sau să moară la, o anumită vârstă. Acest tabel de viață s-a bazat pe datele de mortalitate din 2017 ale Centrului Național pentru Statistici de Sănătate, despre care autorii au presupus că sunt corelate cu nivelurile de activitate fizică din perioada 2003-2006.
Pe baza acestor informații, autorii au proiectat câți oameni din populația SUA din 2019 ar supraviețui în anii următori în funcție de nivelurile de activitate și cât de multă viață suplimentară ar putea câștiga prin creșterea acestora.
Ei au descoperit că nivelul de activitate al celui mai puțin activ sfert al populației ar duce la o pierdere de 5,8 ani din speranța de viață pentru bărbați și femei, reducând-o de la aproximativ 78 de ani la aproximativ 73. Pe de altă parte, dacă toți americanii peste 40 de ani ar fi la fel de activi ca sfertul cel mai activ, speranța de viață ar ajunge la 83,7 ani, ceea ce reprezintă o creștere de 5,3 ani. Nivelurile totale de activitate în cel mai puțin activ sfert au fost echivalente cu mersul pe jos timp de 49 de minute zilnic, la o viteză de aproximativ 4,8 kilometri pe oră. Nivelurile de activitate din al doilea, al treilea și al patrulea sfert (cel mai activ) au fost echivalente cu 78, 105 și, respectiv, 160 de minute.
Echipa a investigat și beneficiile potențiale la nivel individual, nu doar la nivel populațional, descoperind că persoanele cele mai inactive care ar adăuga 111 minute de activitate fizică zilnic ar putea să-și prelungească viața cu până la 11 ani.
Rezultatele „sugerează ceva ce deja știm, și anume că activitatea fizică este esențială pentru a îmbunătăți sănătatea și a crește longevitatea,” a declarat Dr. Andrew Freeman, director de prevenire cardiovasculară și wellness la National Jewish Health din Denver, care nu a fost implicat în studiu. (Freeman este, de asemenea, consilier medical pentru WeWard, o aplicație care monitorizează activitatea fizică și îi motivează pe utilizatori să se miște, permițându-le să acumuleze puncte ce pot fi răscumpărate pentru premii sau donații caritabile. El nu a primit compensații financiare pentru această activitate.)
Proiectarea beneficiilor unei activități fizice mai intense
Metoda de modelare utilizată de autori este solidă, dar are anumite limitări, deoarece se bazează pe date existente și oferă estimări care sunt în mare parte teoretice, a declarat Dr. Peter Katzmarzyk, director executiv asociat pentru științele populației și sănătate publică la Centrul de Cercetare Biomedicală Pennington al Universității de Stat din Louisiana, prin e-mail. Katzmarzyk nu a fost implicat în acest studiu.
Autorii au recunoscut că există dovezi care sugerează că respectarea recomandărilor privind activitatea fizică în Statele Unite s-a îmbunătățit din mijlocul anilor 2000, ceea ce înseamnă că proiecțiile lor privind speranța de viață ar putea fi supraestimate. Nivelurile de activitate ale participanților din studiul realizat între 2003 și 2006 au fost măsurate la un singur moment în timp, fără a ține cont de schimbările pe parcursul vieții lor.
Cu toate acestea, cercetătorii au sugerat deja modul în care mișcarea ar putea fi legată de longevitate.
„Inactivitatea fizică este asociată cu dezvoltarea mai multor boli, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet și câteva tipuri de cancer”, a declarat Dr. Peter Katzmarzyk. „Fiind activ fizic, îți reduci riscul de a dezvolta aceste afecțiuni și de a deceda din cauza lor.”
Profită de oportunitățile de a te mișca
Dacă ideea de a deveni mai activ ți se pare copleșitoare, reține că nivelurile de activitate ale participanților din studiul din 2003-2006 nu proveneau exclusiv din exerciții fizice. Aceștia purtau dispozitive de monitorizare pe șold timp de cel puțin 10 ore pe zi, mai multe zile la rând, ceea ce înseamnă că aparatele înregistrau și mișcările necesare vieții de zi cu zi.
Găsește momente în care să te miști mai mult pe parcursul zilei. În timp ce mâncarea se încălzește, fă câteva genuflexiuni sau plimbă-te în jurul clădirii în care lucrezi, în loc să stai pe rețelele sociale. Când ai cumpărături de făcut, parchează cât mai departe de magazine.
Dacă te întâlnești cu un prieten la cafea, povestiți în timp ce vă plimbați prin parc, în loc să stați la o masă în cafenea. Birourile reglabile pentru stat în picioare sau benzile de alergat pentru birou pot fi soluții excelente la locul de muncă, a spus dr. Andrew Freeman.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, adulții au nevoie de cel puțin 150 până la 300 de minute de activitate aerobică moderată sau între 75 și 150 de minute de exerciții aerobice intense pe săptămână. Fiecare mișcare contează, a spus dr. Lennert Veerman, dar nu te descuraja dacă nu atingi aceste recomandări.
Studiul a arătat și un efect de randament descrescător, ceea ce înseamnă că exercițiile fizice timp de 23 de ore pe zi nu îți vor garanta nemurirea, a precizat Freeman. Există și un nivel de activitate care poate fi excesiv.
El a adăugat că pacienții care revin din excursii în Europa îi povestesc adesea că au făcut zilnic între 10.000 și 20.000 de pași.
Reducerea dependenței de mașini necesită acțiune colectivă și planificare pe termen lung, însă toată lumea poate susține această schimbare, iar unii oameni sunt deja în poziția de a contribui la realizarea ei, a spus dr. Lennert Veerman, conform CNN.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News