"Aşa ceva este complet neaşteptat", transmit cercetătorii care lucrează cu roverul Perseverance. Anterior, aceştia credeau că straturile de rocă fotografiate de Perseverance erau doar sedimentare. De altfel, datele de până acum sugerează că multe dintre straturile de rocă au interacţionat cu apa, iar unele dintre ele au chiar şi molecule organice fosilizate. 

Aceste descoperiri i-ar putea ajuta acum pe cercetători să traseze o cronologie exactă a evenimentelor care au avut loc în craterul Jezero, albia unui lac antic. 

"Începusem să cred că nu vom afla niciodată adevărul despre aceste roci. Cristalele din roci ne-au dat primele indicii. Un bun student la geologie ar spune că o asemenea textură indică faptul că aceste roci s-au format prin răcirea magmei. Piatra a fost apoi alterată de apă de mai multe ori. Astfel, cercetătorii vor putea să dateze cu exactiatte evenimentele din Jezero, să înţeleagă când a fost apa la suprafaţa planetei şi să dezvăluie o parte din istoria planetei. Descoperirea a fost complet neaşteptată şi ne zbatem să înţelegem ce înseamnă. Dar voi specula că acesta nu este fundul craterului. După diametru, cred că fundul craterului este la o adâncime mult mai mare. ", a declarat Ken Farley, de la Institutul de Tehnologie din Pasadena, California. 

Când mostrele de rocă de pe Marte vor ajunge pe Pământ, ele vor fi sursa multor descoperiri timp de ani buni. Cu toate astea, Perseverance va explora noi teritorii, scrie CNN, în 2022. Roverul va merge în delta râului care se vărsa în acest lac. Acolo, rocile sunt cel mai probabil sedimentare, dar ar putea scoate la iveală molecule organice asociate cu semne de viaţă, ori chiar microfosile. 

În octombrie, NASA a confirmat existenţa unui lac în craterul Jezero 

Imagini de la distanță cu structurile arată straturi distincte care nu s-ar fi format într-o atmosferă aridă, astfel confirmând că Marte a găzduit lacuri uriașe și chiar oceane similare din punct de vedere geologic cu cele ale Pământului.

Oamenii de știință suspectează de mult timp că în Craterul Jezero a fost cândva un lac, însă nu au putut să-și demonstreze teorie. De asemenea, cercetătorii nu aveau cum să știe dacă apa de la suprafața Planetei Roșii ar fi persistat pentru perioade lungi de timp sau ar fi fost de scurtă durată, fie evaporându-se sau secând la scurt timp după acumulare.VEZI CONTINUAREA AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News