Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Japonia recurge la vânzarea rezervelor de orez pentru a combate scumpirile. Cetățenii, sceptici cu privire la calitate
Sursa foto: Freepik
Într-o țară unde orezul este esențial pentru alimentația zilnică, guvernul a intervenit pentru a combate creșterea prețurilor prin vânzarea rezervelor strategice.
Este consumat la aproape fiecare masă, folosit pentru sushi, transformat în dulciuri, transformat în băuturi alcoolice prin fermentare și adus drept ofrandă spiritelor în ritualurile religioase.
Orezul este omniprezent în dieta Japoniei – există cel puțin șase termeni în limba japoneză pentru a-l descrie, de la starea necurățată până la cea gata de consum. Este atât de popular, încât McDonald’s a adăugat în meniul său un burger cu chiflă din orez.
Însă această dependență de alimentul de bază face ca țara – a patra cea mai mare economie din lume – să fie vulnerabilă chiar și la cele mai mici probleme de aprovizionare.
În ultimii ani, factori precum vremea capricioasă, valurile de căldură și riscurile de taifunuri sau cutremure au provocat valuri de cumpărături compulsive în rândul celor 124 de milioane de locuitori ai Japoniei.
Prețul mediu al unui sac de 60 de kilograme a ajuns anul trecut la aproximativ 160 de dolari – în creștere cu 55% față prețul practicat în urmă cu doi ani, potrivit datelor guvernamentale.
Situația a devenit atât de gravă încât guvernul a anunțat în februarie că va scoate la licitație 210.000 de tone de orez – mai mult de o cincime din rezervele sale de urgență. Primii saci din această rezervă au fost deja puși în vânzare în supermarketuri.
Guvernul a creat rezerva de orez în 1995, la doi ani după o vară neașteptat de rece care a afectat grav recoltele, forțând Japonia să importe cereale din străinătate.
S-a apelat la această rezervă după cutremurul și tsunamiul din 2011, în urma cărora 20.000 de persoane au murit sau au fost date dispărute, și din nou după cutremurul devastator din Kumamoto, în 2016.
Alte țări din Asia unde orezul este un aliment de bază, precum India, Vietnam și Thailanda, dețin și ele stocuri strategice de orez pentru a-și proteja populațiile de penurii și scumpiri – situații care pot avea chiar și implicații politice, așa cum s-a întâmplat recent în SUA în privința creșterii prețului la ouă.
China, de exemplu, are o rezervă strategică de carne de porc – alimentul preferat al țării – pentru a face față situațiilor de urgență și pentru a stabiliza prețurile, atunci când este necesar.
Japonezii rămân sceptici față de calitatea orezului din rezervă
Luna trecută, prima tranșă de 150.000 de tone de orez a fost scoasă la licitație, potrivit Ministerului Agriculturii, Silviculturii și Pescuitului.
„Prețurile sunt acum excepțional de ridicate”, a declarat ministrul Agriculturii, Silviculturii și Pescuitului, Taku Eto, înainte de licitație.
„Dar îi îndemn pe toți să nu se îngrijoreze”, a adăugat el, spunând că se așteaptă ca introducerea orezului pe piață să ducă „în cele din urmă la o scădere a prețurilor”.
Eto a pus creșterea recentă a prețurilor pe seama unor probleme din lanțul de aprovizionare, precizând că există suficient orez în sistem, dar că acesta nu a ajuns pe rafturile supermarketurilor – fără a da însă detalii clare.
Miercuri, compania Trial Holdings, care deține un lanț de supermarketuri pe insula Kyushu, în sudul Japoniei, a confirmat pentru CNN că prima tranșă de orez scoasă la licitație a ajuns deja în unele dintre magazinele sale.
Totuși, într-o țară unde orezul este tratat cu un respect aparte – iar prefecturile concurează între ele pentru titlul de „cel mai bun orez din Japonia” – unii oameni au declarat că vor evita această tranșă, fiind sceptici în privința calității.
„Nu intenționez să-l cumpăr, pentru că am auzit că este orez vechi. Sunt încă foarte pretențioasă în privința orezului”, a spus pentru CNN Emi Uchibori, o japoneză în vârstă de 69 de ani.
Uchibori a declarat că și-a făcut provizii la începutul lunii martie, după ce a citit despre creșterea prețurilor, și speră că ceea ce are îi va ajunge până când prețurile se vor stabiliza.
„Dar nu pare că va reveni la prețul inițial”, a spus ea.
Yuko Takiguchi, în vârstă de 53 de ani, angajată part-time, a spus că nu va cumpăra din orezul scos la licitație decât dacă va fi considerabil mai ieftin.
Ea a adăugat că nu ar avea nicio problemă să plătească mai mult pentru un orez de calitate, în contextul în care și prețul făinii a crescut, ceea ce a dus la scumpirea altor alimente de bază precum pâinea, udonul și pastele.
„Prefer orezul ca aliment de bază, pentru că este mai sățios. De asemenea, cum am copii de vârstă școlară, orezul este esențial pentru pachețelele lor de prânz”, a spus ea.
Citește și: Un mega-cutremur amenință Japonia. Ce pierderi umane și financiare ar provoca un astfel de seism
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
