Mars Sample Return (MSR), o misiune comună a NASA și Agenției Spațiale Europene (ESA), are ca scop aducerea pe Pământ a aproximativ 500 de grame de roci și sol de pe Marte. Aceste mostre au fost deja colectate de roverul Perseverance, care explorează craterul Jezero din februarie 2021.

Roverul a extras carote – mostre cilindrice de rocă – folosindu-și burghiul și le-a depozitat în tuburi de probă, lăsate pe solul marțian în așteptarea unui vehicul care să le recupereze.

Chiar dacă radiațiile actuale de pe suprafața marțiană sunt prea puternice pentru a permite supraviețuirea vieții, oamenii de știință speră că urme de viață microbiană antică ar putea fi identificate în aceste mostre.

 

Cum vor fi aduse probele marțiene pe Pământ

Transportul acestor probe va presupune mai multe etape. Un nou vehicul – fie un rover, fie un elicopter – va colecta tuburile și le va livra unui sistem de lansare. Acesta va transporta mostrele într-o capsulă care va reintra în atmosfera Pământului și va ateriza, cu ajutorul parașutelor, într-o zonă guvernamentală din Utah, SUA.

Întregul proces este planificat pentru anii 2030, dar ritmul proiectului este afectat de complexitatea tehnică și de constrângerile bugetare. O comisie independentă a descris în 2023 planurile MSR drept „nerealiste”, determinând NASA să reevalueze strategia și să solicite propuneri alternative din industrie.

 

Ce se întâmplă cu mostrele după aterizare

Odată ajunse pe Pământ, rocile vor fi transportate într-o instalație specială numită „Sample Receiving Facility” (SRF), unde vor fi studiate în condiții de izolare biologică de nivel înalt. Probele vor fi tratate ca și cum ar conține viață până când această ipoteză va fi infirmată.

Sistemul de manipulare a mostrelor va fi asemănător cu cel folosit pentru probele lunare Apollo, care au fost păstrate în recipiente cu mănuși și atmosferă cu azot uscat pentru a preveni contaminarea. Totuși, pentru mostrele marțiene, măsurile de securitate vor fi și mai stricte.

 

Analize complexe, proceduri stricte

Primele analize vor fi realizate într-un mediu complet controlat, folosind instrumente științifice avansate – microscoape electronice, spectrometre și tehnologie Raman. O parte a complexității SRF derivă tocmai din necesitatea de a integra aceste echipamente într-un mediu complet izolat biologic.

Probele vor fi supuse mai întâi unei „evaluări a siguranței” pentru a determina dacă pot fi studiate la un nivel mai scăzut de izolare. Ulterior, vor fi efectuate studii preliminare de chimie și mineralogie, în cadrul unei etape numite „caracterizare de bază”. Abia apoi mostrele vor putea fi distribuite altor laboratoare.

 

Standarde internaționale și preocupări de biosecuritate

Comitetul pentru cercetare spațială (Cospar) stabilește normele pentru manipularea probelor spațiale. Conform Cospar, misiunea MSR este încadrată în categoria V, ceea ce implică măsuri severe de precauție. Probele vor fi tratate inițial ca fiind potențial periculoase din punct de vedere biologic.

„Un program de detectare a vieții și de testare a pericolelor biologice sau un proces de sterilizare dovedit ar trebui să fie întreprinse ca o condiție prealabilă absolută pentru distribuirea controlată a oricărei părți din eșantion,” subliniază Cospar.

 

Provocări logistice și financiare

Una dintre cele mai mari dificultăți ale proiectului este construirea SRF, care va costa câteva sute de milioane de dolari sau euro. În prezent, NASA și ESA analizează soluții pentru a reduce aceste costuri, fără a compromite siguranța.

În acest scop, este dezvoltat un nou tip de cabinet izolator cu bariere multiple, care să permită manipularea probelor și realizarea analizelor în același timp. Aceste sisteme vor include microscoape puternice și spectrometre avansate, fiind esențiale pentru caracterizarea inițială a mostrelor.

 

Mizele științifice ale misiunii

Dacă misiunea va reuși, va oferi comunității științifice o oportunitate unică de a studia direct material marțian în cele mai performante laboratoare de pe Pământ. Această cercetare ar putea răspunde la întrebarea fundamentală: a existat vreodată viață pe Marte?

La fel cum probele lunare din anii '70 încă oferă informații noi cercetătorilor, mostrele marțiene ar putea revoluționa înțelegerea noastră despre formarea planetelor și despre potențialul existenței vieții în alte colțuri ale Universului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News