Klaus Iohannis a promulgat modificarea Legii educației naționale. Materii noi care devin obligatorii
Președintele României - Klaus Iohannis a semnat marți, 16 noiembrie 2021, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (PL-x 149/14.04.2021).
Legea prevede introducerea cursurilor de educaţie financiară şi de educaţie juridică în programa şcolară, începând cu anul şcolar viitor.
Educația financiară și cea juridică vor fi studiate de la clasele primare începând cu anul școlar 2022-2023, potrivit legii promulgată de președinte.
"Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, transmisă Președintelui României în vederea promulgării la data de 2 iulie 2021, vizează procedura de numire a directorilor și directorilor adjuncți interimari ai unităților de învățământ preuniversitar, în situația vacantării funcțiilor. Prin conținutul normativ, unele dintre reglementările legii menționate nu îndeplinesc standardele de calitate a legii, fiind lipsite de claritate și previzibilitate, motiv pentru care se impune reexaminarea acesteia de către Parlament", potrivit Administrației Prezidențiale.
"Art. I pct. 4 din legea transmisă spre promulgare prevede că, la art. 246 din Legea nr. 1/2011, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), care stabilește faptul că, în lipsa cadrelor didactice care dețin calitatea de membru în corpul național de experți în managementul educațional, pot fi numiți în funcția de director sau director adjunct cadre didactice titulare definitive în învățământ care nu sunt membre ale corpului național de experți în managementul educațional, în cazul vacantării funcțiilor de director sau director adjunct al unităților de învățământ. Totodată, în legătură cu procedura de desemnare de către consiliul de administrație a cadrului didactic care va prelua funcția de director interimar, Art. I pct. 9 din legea transmisă la promulgare, referindu-se la modificarea art. 258 alin. (7) și (8) din Legea nr. 1/2011, stabilește că prevederile art. 246 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.
Menționăm că alin. (3) al art. 246 din Legea nr. 1/2011 prevedea: „Pot ocupa funcții de conducere, de îndrumare și de control în unitățile de învățământ și inspectoratele școlare numai cadrele didactice membre ale corpului național de experți în management educațional”. Prin urmare, dispozițiile mai sus menționate ale alin. (4), nou introdus prin legea reexaminată, constituie o excepție de la această regulă.
Cu toate acestea, precizăm că alin. (3) al art. 246 din Legea nr. 1/2011 a fost abrogat la data de 31 mai 2021, prin dispozițiile art. I pct. 1 din OUG nr. 41/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. În aceste condiții, considerăm că raportarea la o dispoziție legislativă abrogată creează o situație normativă confuză, destinatarii normei fiind în dificultate atunci când trebuie să identifice norma juridică aplicabilă, ceea ce duce la o stare de insecuritate juridică. Însă, securitatea juridică a persoanei este un concept în considerarea căruia legiuitorul are obligația să asigure stabilitatea legislativă și exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale în condiții optime.
Având în vedere aceste aspecte, considerăm că legea supusă reexaminării nu îndeplinește standardele de calitate a legii stabilite la art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care acesta trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiune.
Art. I pct. 9 din legea supusă reexaminării dispune preluarea conducerii interimare a instituției de învățământ de către un cadru didactic titular, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de finalul anului școlar. Însă, actul normativ nu reglementează situația în care termenul stabilit, respectiv finalul anului școlar, nu este respectat. Astfel, considerăm că, prin neclaritatea normei se poate ajunge la situația tergiversării organizării concursului de ocupare a funcțiilor de conducere și, implicit, la permanentizarea interimatului, în condițiile în care legea nu prevede un termen limită până la care se poate organiza concursul național de ocupare a funcțiilor de director sau director adjunct.
De asemenea, analizând noile modificări operate în cuprinsul Legii nr. 1/2011, rezultă că legea transmisă la promulgare nu prevede dacă dispozițiile sale se aplică inclusiv mandatelor interimare de director sau director adjunct în curs sau doar situațiilor de vacantare apărute după intrarea legii în vigoare, ceea ce este de natură să afecteze claritatea normei, aceasta fiind lipsită de previzibilitate în aplicare. În acest sens, amintim prevederile art. 24 din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Proiectul de act normativ trebuie să cuprindă soluții legislative pentru situații tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situații juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu și-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări”.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011", se arăta în motivarea președintelui Klaus Iohannis la momentul retrasmiterii acesteia la Camera Deputaților.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News