Tabletă
Desktop
Data publicării:
Judecătorii care încalcă decizia CCR cu prescripţia şi aplică dreptul european nu pot fi cercetaţi disciplinar. Anunţ de la CJUE
Sursă foto: Freepik - https://www.freepik.com/
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene explică ce trebuie să facă instanţele naţionale însărcinate cu aplicarea dreptului UE.
Comunicatul vine în contextul în care Curtea de Apel Brașov (România) a fost sesizată de mai multe persoane care au fost condamnate pentru evaziune fiscală, pentru a contesta condamnarea lor definitivă, invocând prescripția răspunderii lor penale. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecătorul român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a fost membru al completului de judecată.
Astfel, conform CJUE, ar trebui aplicat cu precădere dreptul european în cazurile care privesc fonduri europene. Cu toate astea, fiecare instanţă are dreptul de a decide.
"Curtea amintește că instanțele naționale trebuie să lase neaplicate reglementarea și jurisprudența naționale în cazul în care acestea conduc la prescrierea răspunderii penale într-un număr atât de mare de cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, încât rezultă de aici un risc sistemic de impunitate a unor astfel de infracțiuni.
Cu toate acestea, o asemenea obligație poate să contravină drepturilor fundamentale. În această privință, Curtea consideră că, atunci când o instanță a unui stat membru este chemată să controleze conformitatea cu drepturile fundamentale a unei dispoziții sau a unei măsuri naționale care, într-o situație în care acțiunea statelor membre nu este în întregime determinată de dreptul Uniunii, pune în aplicare acest drept, autoritățile și instanțele naționale sunt libere să aplice standarde naționale de protecție a acestor drepturi, cu condiția ca această aplicare să nu compromită nivelul de protecție prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și nici supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii.
Aplicând această jurisprudență în speță, Curtea distinge principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum a fost aplicat și interpretat în jurisprudența națională în discuție, de principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior). În măsura în care această jurisprudență se întemeiază pe principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, sub aspectul cerințelor acestuia referitoare la previzibilitatea și la precizia legii penale, Curtea, după ce a subliniat importanța acestui principiu atât în ordinea juridică a Uniunii, cât și în ordinile juridice naționale, concluzionează că instanțele naționale, prin derogare de la obligația lor de a asigura efectul deplin al dreptului Uniunii, nu sunt ținute să lase neaplicată această jurisprudență.
În schimb, instanțele naționale nu sunt autorizate să aplice un standard național de protecție privind principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) în împrejurări precum cele aflate la originea prezentei proceduri preliminare. În această privință, Curtea subliniază că, ținând seama de necesara punere în balanță a acestui standard, pe de o parte, și a cerințelor dreptului Uniunii, pe de altă parte, instanțele naționale nu pot repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale aferentă unor acte de procedură intervenite anterior invalidării dispozițiilor naționale pertinente. O asemenea repunere în discuție ar avea astfel drept consecință agravarea riscului sistemic de impunitate pentru infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii care decurge din simpla lipsă a unor cauze de întrerupere a prescripției timp de aproape patru ani în România", se arată într-un comunicat al CJUE, citat de juridice.ro.
Judecătorii nu pot fi cercetaţi discplinar dacă aplică jurisprudenţa CJUE
"În temeiul principiului supremației dreptului Uniunii, o decizie pronunțată cu titlu preliminar de Curte este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea dreptului Uniunii pentru soluționarea litigiului particular. În consecință, această instanță nu poate fi împiedicată să dea, imediat, dreptului Uniunii o aplicare conformă cu decizia sau cu jurisprudența Curții, înlăturând la nevoie o jurisprudență națională care constituie un obstacol în calea deplinei eficacități a acestui drept. Un astfel de comportament al judecătorului național nu poate fi calificat nici drept abatere disciplinară", se mai arată în comunicat.
"Concret, dacă este vorba de un dosar cu prejudicii la fonduri UE, atunci acesta nu se prescrie. Dacă pe legea românească există prescripţie, atunci aceasta poate fi aplicată. Dar, dacă un judecător din România nu va ţine cont de prescripţie, aşa cum a fost ea pusă şi în decizia CCR, şi va aplica prioritar jurisprudenţa CJUE, atunci acel judecător nu poate fi cercetat disciplinar în România pentru asta", a declarat pentru DC NEWS avocat Georgiana Teodorescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
